Guvernul a redus cheltuielile de personal cu 20%, dar nu poate stăpâni risipa la bunuri şi servicii

Bugetul a revenit pe deficit în luna mai, după ce în aprilie s-a înregistrat un uşor exce­dent, cheltuielile cu bunuri şi ser­vicii pe care le face statul în­registrând o creştere de 18,2% faţă de ace­eaşi lună de anul trecut, la 2,4 mld. lei, în timp ce cheltuielile de personal au scăzut cu 21,2%, la 3,2 mld. lei.

În primele cinci luni cheltuielile cu bunuri şi servicii au făcut un salt de 10,5% faţă de perioada ianuarie -mai 2010, la 11,8 mld. lei.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut an de an şi nici criza nu a reuşit să le domolească.

Conform explicaţiilor Finanţelor, la bugetul de stat creşterea pe cinci luni a fost de 9,2% ca urmare a reclasificării unor chel­tuieli la bunuri şi servicii la Ministerul Sănătăţii, iar la bugetele locale majorarea a fost de 18,5% ca urmare a preluării spitalelor de către unităţile administrativ teritoriale. În ceea ce priveşte bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Finanţele explică majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 14,8% prin plăţile efectuate pentru servicii medicale şi medicamente.

Scăderi ale cheltuielilor comparativ cu primele cinci luni de anul trecut s-au înregistrat la subvenţii (-21,3%), cheltuieli de personal (-19,9%), cheltuieli de capital (-5,4%) şi asistenţă socială (-3,1%), po­trivit datelor Ministerului Finanţelor.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 34,7% ca urmare a datoriei contractate pentru finanţarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi a celor curente.

Pe partea de încasări, creşterea TVA cu 33,3% în luna mai, la 3,6 mld. lei, şi majorarea încasărilor din accize cu 46,8% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, la 1,6 mld. lei, au adus un plus al veniturilor de 9,2% în mai, până la 12,7 mld. lei.

TVA aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul general după contribuţiile sociale. La nivelul contribuţiilor sociale s-a înre­gis­trat o creştere de 11,6% în mai, la 4,1 mld. lei, iar încasările din impozitarea profitului au scăzut cu 6,7% faţă de mai 2010.

Pe ansamblul primelor cinci luni veniturile totale au ajuns la 70,7 mld. lei, în creştere cu 10,1% faţă de anul precedent, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din taxa pe valoare adăugată (+35,6%), accize (+28,2%) şi venituri din capital (+39,8%). La nivelul cheltuielilor s-a înregistrat o scădere de 3,4% compa­ra­tiv cu primele cinci luni de anul trecut, la 78,2 mld. lei.

Încasările din contribuţii de asigurări sociale au depăşit cu 3,2% nivelul din primele cinci luni din 2010, iar încasările din impozitul pe profit au fost cu doar 0,2% peste valoarea de anul trecut. Principalul decalaj se menţine la încasările din impo­zitul pe venit, care s-au diminuat cu 1,2%.

Dacă în luna aprilie bugetul general înregistra un excedent de 829 mil. lei, în mai deficitul a fost de aproximativ 3 mld. lei. Pe ansamblul primelor cinci luni deficitul bugetar a ajuns la 7,4 mld. lei, reprezentând 1,36% din PIB.

"S-a înregistrat un deficit destul de mare în mai. Dar trebuie să avem în vedere faptul că în aprilie s-au încasat impozitele trimestriale pe profit. Finanţele sunt în grafic pentru atingerea ţintei de deficit la jumătatea anului. Iar dacă nu se produce un derapaj, este realizabilă şi ţinta anuală de deficit de 4,4% din PIB", a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Amploarea dezechilibrului bugetar a depăşit estimările iniţiale indicate atât de ministrul finanţelor Gheorghe Ialomi­ţia­nu, cât şi de reprezentantul României la FMI Mihai Tănăsescu.

Tănăsescu spunea la începutul lunii iu­nie că datele preliminare indică un deficit bugetar de 1,2% din PIB la sfârşitul lunii mai, atenţionând că cifrele arată necesi­ta­tea menţinerii prudenţei. Aceeaşi cifră a fost indicată şi de ministrul finanţelor.

Analiştii consideră că este realizabilă ţinta de deficit bugetar stabilită pentru jumătatea anului, de 2,3% din PIB, fiind plauzibilă şi ţinta anuală setată la 4,4% din PIB (24 mld. lei). Însă, dacă s-ar menţine pasul de creştere al deficitului din luna mai, de 3 mld. lei, şi în următoarele şapte luni, s-ar ajunge la un deficit de 28 mld. lei, peste ţinta anuală de 24 mld. lei.

"Am spus că surplusul din aprilie este temporar, nesustenabil. S-a obţinut pe fondul ajustării unor cheltuieli, în special pentru investiţii. Probabil au fost stopate nişte proiecte. Creşterea deficitului ar putea să indice că proiectele au fost reluate. Dacă asta este explicaţia, atunci evoluţia este îmbucurătoare", a comentat Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Ar putea fi reduse contribuţiile?

În ceea priveşte posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale în a doua parte a anu­lui, Dumitru a spus că este posibilă doar dacă economia creează spaţiu fiscal. "Până acum nu există indicii că va exista un spaţiu fiscal suplimentar. Este prematur să ne pronunţăm. Economia a crescut în primul trimestru, însă recuperarea este fragilă. Avem nevoie de prudenţă la nivelul buge­tului", a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

La rândul lui, Chideşciuc crede că nu este exclusă posibilitatea reducerii contri­bu­ţiilor sociale în a doua jumătate a anului având în vedere evoluţia încasărilor bugetare de până acum.