Şi giganţii construiesc cu bani europeni

Deşi au anunţat că au teren şi autorizaţii pentru a treia fabrică în România încă de anul trecut, germanii de la Henkel au mai amânat momentul demarării efective a lucrărilor pentru anul 2011. Investiţia totală în acest obiectiv se ridică la 10 milioane de euro, din care 30% sunt bani europeni, iar restul provin din fonduri proprii ale companiei.

Cum explică însă Henkel decizia de a construi o fabrică de o asemenea amploare într-o perioadă în care industria materialelor de construcţii încă nu reuşeşte să iasă din criză?

"Noi am ajuns la un moment dat la un grad de utilizare aproape maxim, în special în perioada iulie-august-septembrie, astfel că a apărut firesc ideea de a extinde capacitatea de producţie", spune Andrei Dumitrescu, directorul de marketing şi vânzări al diviziei de adezivi a Henkel.

"Poziţia de pe piaţă ne permite să luăm astfel de hotărâri, deşi nimeni nu neagă că există o doză de risc, ca în orice decizie de business. Considerăm că există un potenţial enorm pentru construcţii în România", explică Dumitrescu.

Fără birocraţie. Chiar dacă perioada de aprobare a dosarului de accesare de fonduri europene este cu câteva luni mai lungă decât în cazul creditelor acordate de bănci, procesul nu a fost exagerat de birocratic, susţine reprezentantul Henkel Adezivi.

"Durata procesului de aprobare a dosarului a fost de circa un an. Am lucrat cu un consultant, dar şi cu o echipă de proiect formată din zece persoane de la Henkel", spune Dumitrescu. El adaugă că din punctul de vedere al colaborării cu cei de la autoritatea de management care gestionează fondurile europene, a fost plăcut surprins de faptul că nu au existat probleme sau întârzieri.

"Cred că cei care se confruntă cu probleme în procesul de obţinere a fondurilor europene au o lipsă de informare şi poate şi capacitatea mai redusă de a urma anumite proceduri."

Când vin banii? Prima tranşă de bani europeni urmează să fie primită de Henkel în momentul în care se va semna contractul cu antreprenorul general care va construi fabrica, acesta fiind ales prin licitaţie publică, în con­diţiile în care accesarea de fonduri europene obligă la folosirea acestei proceduri. Este vorba de o prefinan­ţare de 1 milion de euro, urmând ca restul de bani să fie primiţi în funcţie de cererile ulterioare de rambursare formulate de companie.

"Trebuie să faci dovada cheltuielilor şi să respecţi paşii indicaţi iniţial din proiect. Spre exemplu, ne-am angajat să creăm 72 de locuri de muncă şi să le menţinem", adaugă Dumitrescu.

Dacă în cazul Henkel rămâne de văzut cum va decurge procesul efectiv de primire a banilor şi de implementare a proiectului, Ovidiu Şandor, preşe­dintele companiei Moda-Tim, care a dezvoltat cel mai mare parc de birouri din Timişoara, spune că în cazul său, implementarea, decontarea costurilor cu proiectul şi organizarea licitaţiilor publice reprezintă procedurile cele mai complicate în atragerea de bani comunitari. Şandor a accesat de curând fonduri europene nerambursabile în valoare de cinci milioane de euro pentru construcţia unei clădiri de birouri în City Business Center din Timişoara, investiţia totală ridicându-se la 11 milioane de euro.

El spune că aprobarea şi semnarea contractului s-au întins pe o perioadă de un an, nu mult mai lungă decât în cazul finanţărilor bancare, cu atât mai mult în actuala perioadă.

Merg şi pe exporturi. Revenind însă la Henkel şi la fabrica din judeţul Neamţ, Dumitrescu mai spune că majorarea capacităţii de producţie va permite Henkel să exporte şi în alte ţări din regiune, precum Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

"În prezent exportăm în Republica Moldova, dar foarte puţin, circa 2-3% din afaceri. Extinderea exporturilor şi în alte state (în afară de cele precizate mai sus - n.red.) este limitată de costurile cu transportul", susţine reprezentantul Henkel.

Afacerile Henkel România s-au diminuat anul trecut cu aproximativ 2%, până la 560 de milioane de lei (133 de milioane de euro), însă compania nu oferă informaţii cu privire la ponderea diviziei de adezivi în totalul businessului local.

La nivel mondial însă, afacerile cu adezivi au generat anul trecut circa jumătate din veniturile totale ale grupului german, cu afaceri globale de 15 miliarde de euro şi 48.000 de angajaţi.

Dacă pe zona de construcţii Henkel este cunoscut pentru produse precum Ceresit, Thomsit sau Loctite, divizia de produse pentru îngrijirea locuinţei "se laudă" cu Persil, Pur şi Clin.

"Pentru 2011 ne propunem o uşoară creştere la adezivi, de 5%, faţă de anul trecut, pornind de la ipoteza stagnării pieţei. Din păcate însă, în primele patru luni piaţa materialelor de construcţii a înregistrat o scădere", susţine Dumitrescu.

Piaţa adezivilor, spre exemplu, a cunoscut un regres de circa 10% în intervalul ianuarie-aprilie, dar reprezentantul Henkel se aşteaptă totuşi ca scăderea să fie mai mică pentru întreg anul. Piaţa adezivilor s-a ridicat anul trecut, din punct de vedere valoric, la aproximativ 140 de milioane de euro, potrivit esti­mărilor Henkel.

În primele cinci luni ale anului, divizia de adezivi a Henkel a înregistrat o uşoară creştere în ceea ce priveşte volumele vândute, însă valoric vânzările se situează aproximativ la nivelul aceluiaşi interval din anul precedent.

Investesc masiv în publicitate. În altă ordine de idei, unul dintre obiectivele importante ale Henkel îl reprezintă investiţiile masive în publicitate. Dumitrescu preferă să nu dezvăluie cifrele privind aceste bugete, însă potrivit raportului Media Fact Book, realizat de Initiative Media România, parte a grupului de comunicare Lowe, Henkel este unul dintre cei mai mari jucători în privinţa cheltuielilor cu publicitatea pe toate mediile de distribuţie.

"Decizia de a intra pe TV cu publicitate a fost una grea, pentru că acest mediu este în general destinat produselor fast-moving (vândute rapid, la un cost relativ mic - n.red.). Adezivii, până la urmă, nu se adresează consumatorului final, targetul nostru fiind meseriaşii, constructorii, arhitecţii etc. Intrarea pe TV a fost însă o hotărâre bună. În prezent, brand awareness-ul adezivilor noştri se ridică la 75%", susţine Dumitrescu. În afară de TV, Henkel şi-a promovat materialele de construcţii şi la radio, pe panouri outdoor sau la meciurile de fotbal, unde Henkel are o colaborare cu echipa Steaua Bucureşti, spune reprezentantul companiei.

Henkel comercializează în prezent, prin intermediul diviziei de materiale de construcţii, produse precum adezivii de gresie şi faianţă, chituri de rosturi, gleturi, produse pentru pardoseli (şape, adezivi pentru mochetă etc.), sisteme termoizolante şi hidroizolante, spume poliuretanice şi adezivi Moment, cu diferite întrebuinţări.

Grupul Henkel a intrat pe piaţa românească în anul 1994 şi are în prezent 490 de angajaţi, vânzările şi numărul de angajaţi locali reprezentând doar 1% din total în cadrul companiei listate pe bursele din Germania şi Statele Unite, cu o capitalizare de 18 miliarde de euro.

Cu atât mai mică pare finanţarea de 3 milioane de euro obţinută pentru fabrica din Neamţ, dar o asemenea companie reuşeşte să valorifice orice opor­tunitate de acest gen.