Vreme: Hotărâm mâine dacă îl votăm pe Theocharopoulos la Romtelecom. Fenechiu, Pambuccian: OTE poate impune ce vrea

Cu o zi înaintea şedinţei Consiliului de Administraţie al Romtelecom în care s-ar putea decide numirea directorului general al Cosmote şi în fruntea operatorului de telefonie fixă, grupul elen OTE şi statul român - cei doi acţionari ai companiei, nu par a avea aceeaşi opinie asupra vitezei şi felului în care cei doi operatori urmează să-şi unifice operaţiunile astfel că vor avea, în acest context, o întâlnire mâine dimineaţă, înainte de reuniunea CA.

"Mâine la ora 11,00 vom avea la sediul MCSI o întâlnire cu reprezentanţii grupului elen OTE, solicitată de aceştia, în care urmează să discutăm ceea ce se întâmplă cu managementul Romtelecom", a declarat pentru ZF Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor.
Subiectul discuţiei îl reprezintă persoana care va conduce compania Romtelecom. Grupul elen OTE vrea să îl impună pe Stefanos Theocharopoulos - şeful Cosmote România, care ar urma să cumuleze şi funcţia ocupată până în această seară de Yorgos Ioannidis. El şi-a anunţat retragerea companie în urmă cu câteva zile, printr-un mesaj transmis angajaţilor şi, apoi, şi jurnaliştilor cu care a colaborat.

Scânteia care a aprins conflictul dintre statul român şi OTE a fost decizia luată, se pare, unilateral de OTE de a-l schimba pe Ioannidis, în luna mai. La Bucureşti informaţia a ajuns pe canale neoficiale şi nu prin informări făcute de OTE, situaţie care a inflamat spiritele la MCSI. Stefanos Theocharopoulos este susţinut de Michael Tsamaz, preşedinte şi CEO al grupului OTE, şi cel care coordonează şi grupul Cosmote.

Întrebat dacă MCSI a decis dacă îl va susţine sau nu pe Stefanos Theocharopoulos în funcţia de CEO al Romtelecom, Vreme a evitat un răspuns, afirmând însă că "a solicitat o analiză" iar decizia se va lua mâine. "Am cerut o analiză care va fi gata mâine dimineaţă. Singura mea problemă este legată de contract şi de toate actele adiţionale. Eu am toată stima pentru domul Theocharopoulos, dar trebuie să respectăm toate prevederile din contract", a spus ministrul pentru ZF.

Discuţiile vor avea loc la ora 14.00 la şedinţa Consiului de administraţie a Romtelecom - cel mai mare operator de telefonie fixă din România, companie controlată de greci cu 54% din acţiuni, şi unde statul deţine restul titlurilor prin Ministerul Comunicaţiilor. Grupul OTE deţine şi 70% din Cosmote România, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, diferenţa fiind în posesia Romtelecom.

Agitaţia este în van, spun Fenechiu şi Pambuccian: având majoritate în CA, OTE votează ce vrea

Întrebat cum comentează intenţia grupului OTE de a numi un singur director general în fruntea Cosmote şi Romtelecom, Relu Fenechiu (PNL), preşedintele Comisiei IT&C a Camerei Deputaţilor spune că discuţia nu are rost. "Având majoritatea în CA, grupul OTE poate impune orice doreşte", a spus Fenechiu pentru ZF. El a refuzat să facă alte comentarii, în ceea ce priveşte persoana care va conduce compania. "În chestiuni executive nu are rost să amestecăm politica". În ceea ce priveşte integrarea dintre cele două companii, el a reluat o poziţie exprimată anterior, că statul român ar trebui să mai aştepte. "Ar trebui să mai aşteptă, este strict părerea mea personală", a spus el.

Deputatul Varujan Pambuccian (minorităţi), membru şi fost preşedinte al Comisiei IT&C, spune, de asemenea că discuţiile privind ceea ce vrea sau nu statul nu au rost. "Problema MCSI stă în felul în care s-a făcut privatizarea Romtelecom, unde suntem nişte minoritari pur-sânge. Ce poate face statul e să voteze orice vrea pentru că voturile sale oricum nu contează. Decizia este la OTE şi, în cele din urmă la Deutsche Telekom. Probabil este o înţelegere între OTE şi DT".

Întrebat ce ar trebui să facă statul în ceea ce priveşte integrarea celor doi operatori, Pambuccian spune că "dacă aş avea eu acţiunile statului atunci aş vota pentru a avea titluri la o companie care poate oferi toate serviciile, însă cu condiţia să nu îmi fie afectat grav". Deputatul afirmă că problema stă în felul în care se va face ajustarea pachetului de acţiuni al statului în noua entitate şi care nu ar trebui să se facă "după regula de trei simplă. Problema este că în contractul de privatizare nu există o asemenea clauză. Aşa se făcea privatizarea în anii 2000".