Grecii despre situaţia propriei ţări: vedem unde a dus inutilitatea şi neputinţa clasei politice

ZF a încercat să afle de la antreprenori sau executivi greci cum se vede din interior situaţia unei ţări care de câteva săptămâni preocupă toate mediile internaţionale şi care se află în faţa celui mai dur program de austeritate în valoare de 28 mld. euro care cuprinde tăieri de salarii, creşteri de taxe, dar şi un amplu program de privatizări.

"Restaurantele sunt mai goale, în magazine e într-adevăr mai pustiu, e un sentiment de tristeţe care mă încearcă.

Marii retaileri sunt mai feriţi, dar micii comercianţi, magazinele de proximitate suferă cel mai mult", spune Jean Valvis, antreprenorul elveţian de origine greacă, cel care a creat mărcile Dorna şi LaDorna şi care a fost la Atena în urmă cu două-trei săptămâni.

Valvis, care deţine grupul Valvis Holding, adaugă că urmăreşte foarte atent tot ce se întâmplă în Grecia, atât pe internet - "analizele mai amănunţite" - cât şi prin satelit.

"Mă îngrijorează măsurile care pun în genunchi poporul grec, care duc la diminuarea consumului, dar care nu oferă şi perspectiva de reluare a creşterii. Oamenii pot accepta să fie încărcaţi cu această nouă povară, dar trebuie să vadă luminiţa de la capătul tunelului. Or, eu asta aştept de la guvernul grec să dea o perspectivă de reluare a creşterii pentru că lumea a ajuns la un nivel «de apărare» în care restrânge consumul sau consumă din resursele eco nomisite în trecut", adaugă omul de afaceri cunoscut pentru două exit-uri din afacerile Dorna în urma cărora a încasat de la Coca-Cola (Dorna) şi Lactalis (LaDorna) 120 mil. euro. Jean Valvis mai aşteaptă ca guvernul să pună în aplicare măsurile care vor diminua cheltuielile statului, în special pe cele cu personalul din adiministraţie, "pentru că sunt încă zeci de mii de funcţio nari publici neproductivi şi societăţi care ar fi trebuit închise de cel puţin 10-15 ani".

Şi Yiannis Alfieris, vicepreşedintele Came rei de Comerţ Greco-Române, spune că reducerile salariale ale angajaţilor de la stat se aplică de la un nivel de 2.000 de euro/lună în sus şi că este "absolut normal" să se renunţe la un anumit nivel de confort.

"Cu siguranţă că oamenii sunt conştienţi de faptul că în ultimii ani au avut un nivel de trai foarte ridicat. Pe de altă parte, sunt conştienţi că Grecia, fiind veriga slabă a unui sistem, trebuie să absoarbă problemele acestuia. Omul de rând se abţine de la anumite cheltuieli şi în acelaşi timp îşi organizează următorul pas", a mai spus Aliferis.

În opinia sa, deşi datele României sunt complet diferite de cele ale Greciei, cu toate că şi România a aplicat măsuri de austeritate similare, reducerea unor cheltuieli nejustificate în ambele cazuri poate da soluţii la problemele complexe cu care se confruntă economia unei ţări. "În mediul privat lucrurile nu stau chiar aşa cum le vedeţi pe străzile din Atena. Este mai greu ca înainte, dar, de exemplu, businessul nostru a reuşit să crească în toţi anii de criză.

Problema este de partea statului care trebuie să reducă numărul acestor bugetari. Este o pro blemă gravă, dar care va fi rezolvată. Situaţia se va detensiona", crede şi Dimitrios Sarantis, preşedintele producătorului de lactate Olympus.

Optimism afişează şi Jean Valvis, care spune că grecii sunt bun comercianţi, sunt creativi, au trecut şi prin situaţii mai grele decât cea actuală şi vor găsi cu sigurantă soluţii, vor trece peste criză. Deşi spune că situaţia din Grecia l-a întârziat cu exporturile de apă (Aqua Carpatica) şi vin (Domeniile Sâmbureşti), deorece ştie că există un risc mare de neîncasare, omul de afaceri afirmă că are încredere în băncile elene şi că el "nu a mişcat nimic", pentru că există lichiditate, iar capitalul nu pleacă din România. "Consumul din Grecia este însă mai afectat decât cel din România şi de asta am întârziat exportul, pentru că nu puteam face o lansare de brand pe o piaţă care scade." Parlamentarii greci au votat miercuri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, iar în cursul zilei de ieri parlamentul grec urma să voteze o a doua lege, care face posibile măsuri bugetare individuale şi privatizarea unor active ale statului. Parlamentul Greciei a aprobat programul de austeritate, necesar pentru ca statul să primească 12 mld. euro, împrumut extern.

Grecia avea la sfârşitul anului trecut da torii de 328,5 mld. euro, sumă echivalentă cu 143% din PIB, iar măsurile de austeritate adoptate ieri stabilesc că în următorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar angajaţii la stat îşi vor vedea salariile reduse şi cu până la 30%.