Isărescu îi avertizează pe bancheri că va urma o lume plină de restricţii şi reguli

În opinia guvernatorului BNR, introdu­ce­rea unui raport între valoarea creditului şi cea a garanţiilor aduse (loan to value - LTV) ar fi "absolut normală" şi nu poate fi considerată o restricţie, având în vedere că aceste măsuri sunt adoptate peste tot în lume. O altă măsură pe care BNR se gândeşte să o introducă se re­feră la corelare mai dură a creditului cu veniturile clientului.

De două săptămâni, de când agenţia Mediafax a prezentat pe surse o parte dintre noile restricţii de creditare, bancherii nu contenesc cu comentariile: Steven van Gronin­gen, preşe­din­tele Raiffeisen Bank, spune că reglementări mai dure în privinţa avansului vor împiedica accesul clienţilor la credite de refinanţare. De ase­menea, Radu Gheţea, preşedintele Asocia­ţi­ei Române a Băncilor şi şeful CEC Bank, a spus că piaţa trebuie lăsată liberă şi nu trebuie măsuri administrative.

Indiferent de aprecierile bancherilor, mai mult ca sigur că până în toamnă vor apărea noi­le restricţii la creditare unde avansul şi ga­ran­ţiile la un credit vor creşte. Odată cu aceste restricţii procesul de creditare va încetini şi mai mult, cred bancherii, iar şansele susţinerii creş­te­rii economice se limitează. În opinia guver­na­torului, bancherii au trecut de la un opti­mism exagerat în anii anteriori la un pesimism "în care îi vezi pe toţi în negru".

În ciuda împrumuturilor masive făcute de stat, economia nu reuşeşte să iasă din groapa recesiunii, iar o creştere în luna mai a creditului pri­vat cu numai 1% este departe de ceea ce toată lumea aşteaptă.

Isărescu a explicat în cuvinte mai pe înţelesul tuturor de ce BNR ţine dobânda de politică monetară la 6,25% de mai bine de un an, în condiţiile în care banca centrală este cri­ticată că astfel nu susţine revenirea economiei.

"Se va dovedi că menţinerea dobânzii, nici majorarea, nici scăderea, este un element bun care va aduce inflaţia spre ţintă. Şi nu s-a omo­rât nici creşterea economică. Am încercat să încu­rajăm creşterea economică prin relaxările controlului lichidităţii şi dobânzi pe piaţa monetară mai scăzute. Dar cu dobânda-cheie nu am reuşit să o stimulăm", a explicat Isărescu. El se aşteaptă ca inflaţia să coboare de la 8% pe an la 4-5% în următoarele luni.

Deşi dobânda semnal a îngheţat la 6,25% din mai 2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea creditării lăsându-le bancherilor mai mulţi lei pe piaţă. Indicatorul pieţei monetare ROBOR la trei luni, principalul reper de preţ pentru cre­ditele în lei, s-a aşezat pe palierul de 5% de la în­ceputul acestui an, considerabil sub dobânda de politică monetară a BNR. În decembrie 2009, ROBOR era încă 10%, reflectând ten­siu­nile din piaţă şi a coborât pe palierul de 6% abia în martie 2010.

Dobânzile mai mici de pe piaţa monetară au răzbătut însă destul de greu până la clienţi pen­tru că bancherii au preferat să păstreze mar­je mari. Pe de o parte, costul riscului (chel­tuielile cu provizioanele pentru creditele ne­per­formante - n. red.) rămâne ridicat, iar pe de altă parte bancherii se tem că BNR ar putea să creeze "secetă de lichidităţi" pe piaţă pentru a con­tracara eventuale presiuni de depreciere a leului, aşa cum a mai făcut-o în trecut.

Legat, deciziile de menţinere a dobânzii- cheie, Isărescu a făcut o paralelă cu sistemul medical explicând că există situaţii când, dacă o persoană se duce la doctor, iar acesta nu îi dă "un pumn de medicamente", consideră că medicul nu este bun. "Nu trebuie neapărat să pleci cu un sac de medicamente ca doctorul să fie bun. Multe tratamente se bazează pe consecvenţă, pe stabilitate."

Guvernatorul BNR consideră că efectul de turmă este dominant în sistemul bancar, iar ban­cherii nu ştiu ce este în faţa lor, în viitor. "Nici bancherii nu ghicesc ce se întâmplă în viitor, au un lider, un guru. Nicio bancă comer­cia­lă nu poate să evalueze riscul pentru că pri­veşte din interior."

Referindu-se la cursul valutar, de echili­bru, pe care toată lumea "îl visează", Isărescu a spus că este "o cutie neagră", la care se ajun­ge prin încercare şi eroare.

"Nu jignesc pe nimeni. Efectul de turmă este un efect dominant în sistemul bancar. Cursul de echilibru pe care toată lumea îl vi­sea­ză este o cutie neagră. Pentru oricare moment istoric şi pentru oricare altă perioadă putem să avem un alt curs de echilibru. Nu se poate să fie total stabil cursul de schimb, face parte din jocul normal al pieţei. Efectul de turmă din sistemul bancar conduce uneori la un «overshooting» al cursului, iar cursul tinde să fie supraevaluat, sau subevaluat. În timp se stabileşte cursul de schimb de echilibru "fair value", care optimizează cel mai bine pentru anumite perioade situaţia pe piaţa valutară."

Cursul leu/euro este destul de stabil de mai bine de un an, mişcându-se între 4,05-4,35 lei/euro. BNR este criticată pentru că a permis aprecierea leului în ultimul an, ceea ce i-a afectat pe exportatori, singurul segment care a tras economia în sus.

Pentru Isărescu este foarte important cum lumea financiară, inclusiv Banca Naţională, comunică cu publicul astfel încât "să nu se declanşeze o criză şi mai mare".

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universităţii Ro­mâno-Americane titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi încă un titlu în portofoliu. După ce a terminat în 1971 ASE, el a obţinut în 1989 titlul de doctor în economie după 18 ani de cercetare în cadrul Institutului de Eco­nomie Mondială pepiniera de cadre, care a dat mulţi demnitari după Revoluţie. Isărescu, care împlineşte în acest an 62 de ani, a scris prima lui carte în 1977 despre datoria externă a statelor. După 40 de ani, ca o ironie a timpului, cea mai importantă problemă a lumii financiare este la fel: datoria.