Opinie Dorin Oancea, BUSINESS Magazin: "Maladia zero" sau cum a ajuns o pâine să coste în Germania 3 miliarde de mărci

Undeva intre 1920 si 1930, in spatiul fostei Germanii a aparut o boala mintala nemaivazuta pana atunci, caracterizata de nevoia bolnavilor de a scrie siruri nesfarsite de zero-uri, de altfel s-a si numit "maladia zero". Cred ca in curand, pe acelasi model, o sa ne imbolnavim cu totii si o sa luam creioane, pixuri, carioci sau dermatografe cu care o sa desenam regiuni, harti, ba eventual o sa rescriem istoria dupa bunul plac.

Boala mintala a nemtilor a fost cauzata de hiperinflatia care a lovit Germania dupa Primul Razboi Mondial, pe fondul despagubirilor pe care trebuia sa le plateasca Germania conform Tratatului de la Versailles, alaturi de lipsa de pricepere a liderilor Republicii de la Weimar de a administra finantele statului, precum si a slabiciunilor sistemului bancar.

La 31 ianuarie 1919 o uncie de aur valora in Germania 170 de marci. La 30 noiembrie 1923 aceeasi cantitate de aur valora 87.000.000.000.000 de marci, reprezentand o crestere de 51.176.470.588.235%. La 1 noiembrie 1923, o paine costa 3 miliarde de marci, carnea 36 de miliarde si o halba de bere 4 miliarde de marci.

Se spunea atunci ca pretul unei cesti de cafea se putea dubla chiar in timp ce era bauta, o situatie care chiar iti poate intuneca mintile. Iar oamenii - bancheri, casieri, dar si simple gospodine, altfel perfect normali, nu numai ca incepeau sa scrie siruri nesfarsite de cifre, ci si declarau ca au 8 miliarde de ani si 20.000 de miliarde de copii. Citiţi o opinie de Dorin Oancea pe www.businessmagazin.ro.