Deşi impresionează cu creşterea sa economică record, investitorii financiari încep să fugă din Turcia

Autor: Alexandru Stefan Matei 05.07.2011

Economia Turciei a crescut cu o viteză impresionantă de 11% în primul tri­mestru, dar în spatele aces­teia se ascund o serie de dezechilibre care ar putea duce la o aterizare forţată, scrie The Wall Street Journal.

Deşi situaţia din Turcia contrastează puternic cu cea din ţara vecină Grecia, unde economia rămâne în recesiune, iar guvernul tocmai a adoptat un plan de austeritate pe cinci ani care va reduce salariile angajaţilor la stat şi va majora taxele, investitorii nu se înghesuie să cumpere active în Turcia.

Pieţele sunt îngrijorate cu privire la so­luţiile pe care executivul le are pentru a con­trola deficitul de cont curent imens, care a ajuns să depăşească 8% din PIB şi este vă­zut drept un semn al supraîncălzirii eco­nomiei.

Deficitul balanţei comerciale a Turciei aferent lunii mai s-a dublat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, apăsând şi mai tare asupra deficitului de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută din ţară).

Importurile ţării au crescut cu 42,6%, de aproape patru ori mai rapid decât expor­turile, care au avansat cu numai 11,7%, conform datelor publicate de biroul turc de statistică.

Investitorii se ţin departe

Un semn al nervozităţii investitorilor este faptul că bursa de la Istanbul a avut una dintre cele mai slabe evoluţii din rândul ţărilor emergente, scăzând cu 9,75% înce­pând cu luna mai. Şi pe piaţa valutară, traderii au vândut masiv lire turceşti, moneda depreciindu-se cu aproape 19% din noiembrie anul trecut.

Dar acestea nu sunt singurele probleme ale Turciei. Ţara produce cantităţi foarte mici de petrol şi gaze, ceea ce face ca producătorii să se confrunte cu costuri mai mari decât competitorii din alte ţări, spun economiştii.

Companiile preferă astfel să importe componente şi prefabricate decât să le producă şi în acest fel cu cât creşte producţia, cu atât cresc importurile şi deficitul balanţei comerciale. 85% din importurile Turciei sunt reprezentate de materii prime şi pre­fabricate.

Deficitul comercial a ajuns la o valoare record de 10,1 mld. dolari în mai şi confirmă provocările pe care le are în faţă banca centrală în încercarea de a tempera con­sumul şi de a ţine sub control deficitul de cont curent, care ameninţă stabilitatea finan­ciară a ţării.

"Nu există semne că economia înceti­neşte", a declarat Timothy Ash, economist în cadrul Royal Bank of Scotland, dând glas temerilor multor investitori străini care văd creşterea economică a Turciei drept nesus­tenabilă.

Atenţia se îndreaptă acum către clasa politică, dacă aceasta se va implica în efor­turile de reducere a consumului prin inter­mediul înăspririi politicii fiscale şi va sprijini banca centrală, care a majorat rezervele obligatorii impuse băncilor comerciale.

Model greşit de creştere

"Viitorul economic al Turciei este strălucitor, dar ţara are nevoie de un nou model de creştere, dar nu mâine, nici azi, ci ieri", este de părere Emre Alkin, un economist din Istanbul care a lucrat la un raport prezentat guvernului şi care propune impulsionarea exporturilor pentru a rebalansa economia.

Până acum economia a fost împinsă în sus de creşterea din sectoarele financiar, retail şi construcţii, impulsionate de avansul rapid al cererii, susţinut de creditare.

Şi deşi are un sistem bancar solid, modelul de creştere economică bazată pe consum nu mai pare sustenabil pe termen lung. Turcia trebuie să reducă costurile de producţie, să producă mai mult şi să importe mai puţin, mai spune Alkin.

Turcii nu sunt însă de acord cu punctul de vedere al economiştilor.

"Totul arată bine", spune Emrullah Turanli, preşedintele Tasyapi, una dintre cele mai mari companii de construcţii ale ţării. "Nu sunt de acord cu cei care spun că Turcia consumă prea mult, uitaţi-vă la consumul de energie al ţării comparativ cu lumea dezvoltată."

Punctele slabe ale Turciei

Exportăm de 2,5 mld. euro în Turcia

România a exportat în Turcia bunuri în valoare de 2,5 mld. euro în 2010, în creştere cu 76,8% faţă de 2009, ţara având o pondere de 6,9% în totalul exporturilor şi clasându-se pe locul patru în clasamentul destinaţiilor de export.

În ceea ce priveşte importurile, acestea au crescut cu 17,9% faţă de 2009, până la 1,72 mld. euro.