Cum s-a ajuns la preţul maxim de 0,46 lei/acţiune pentru oferta Petrom

Preţul maxim al ofertei publice prin care statul vinde pe Bursă 9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie românească, a fost stabilit de o comisie de privatizare alcătuită din cinci membri: Ion Ariton, ministrul economiei, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor, Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, Andreea Paul Vass, consilier pe probleme economice al primului-ministru Emil Boc şi Victor Cazana, şeful OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie).

La acest preţ s-a ajuns în urma consultărilor cu intermediarul ofertei, consorţiul condus de banca de investiţii Renaissance Capital din Rusia, iar avizul final a fost dat de premierul Emil Boc.

După publicarea anunţului de ofertă şi a preţului maxim, joi dimineaţă, subiectul a fost intens discutat în mediile economice şi politice. Principalele dezbateri sunt în jurul preţului, în primul rând de ce s-a anunţat un preţ maxim şi nu unul minim, de exemplu şi, în al doilea rând, cum s-a ajuns la preţul de 0,46 lei şi nu s-a anunţat un preţ maxim mai mare.

Practic, prin afişarea unui preţ maximal de 0,46 lei/acţiune statul nu va putea lua mai mult de 610 mil. euro pentru pachetul de 9,84% din Petrom scos la vânzare, chiar în eventualitatea în care ar exista investitori dispuşi să plătească 800 mil. euro pentru acelaşi pachet, de exemplu.

Surse apropiate ofertei au explicat pentru ZF că nu s-a putut stabili un preţ fix de vânzare, ca în cazul ofertelor de la Transgaz sau Transelectrica, din cauză că acţiunile sunt listate, dar au în acelaşi timp o lichiditate scăzută.

Cu alte cuvinte, cotaţia de pe bursă este un reper, dar oferta poate modifica semnificativ structura acţionariatului, crescând free-float-ul acţiunilor pe bursă şi, implicit, atractivitatea lor. Astfel că s-a optat pentru un sistem de licitaţie, în speranţa că se va obţine un preţ mai mare decât cel actual de pe Bursă.

Pe de altă parte, cei care au lucrat la finalizarea ofertei spun că legea cere ca în cazul în care nu există un preţ fix de vânzare, legea cere ca vânzătorul să anunţe un preţ maxim. "S-a decis ca preţul maxim să fie la nivelul celui mai bun preţ la care acţiunile Petrom s-au tranzacţionat în ultimul an, după ce compania a anunţat că va distribui dividende. Dacă ridicam foarte mult preţul, exista riscul ca oferta să nu se facă deloc", au declarat surse apropiate ofertei.

În urma marketingului derulat de consultant în perioada premergătoare ofertei, recomandările de preţ primite de la investitori au fost mult mai jos decât preţul anunţat, au mai precizat sursele citate.

Membrii comisiei de privatizare nu au putut fi contactaţi ieri pentru comentarii sau nu au dorit să comenteze pe marginea ofertei Petrom. "Nu am dreptul să dau declaraţii pe această temă", a explicat Andreea Paul Vass, consiliera pe probleme economice a primului-ministru Emil Boc.

Geoană: Preţul maxim retează posibilitatea statului de a obţine mai mulţi bani

La nivel politic, prima reacţie publică a avut-o Mircea Geoană, preşe­dintele Senatului. Într-un comunicat postat şi pe pagina sa de internet, Geoană spune că vânzarea pe Bursă a 9,84% din acţiunile Petrom reprezintă o premieră pentru modul în care se fac privatizări în România şi ridică o serie de probleme care ar fi trebuit analizate mai atent înainte de începutul operaţiunii de către autorităţi.

"Folosirea unui preţ maxim de vânzare este o tehnică nemaiîntâlnită care retează statului posibilitatea de a încasa mai mulţi bani. În realitate, nu numai că nu se va putea cumpăra cu mai mult de 0,46 pe acţiune, dar, probabil, tranzac­ţiile se vor face la o valoare mai mică. Mai mult, prin tehnica "primul venit, primul servit" nu se poate avea control asupra cine va fi beneficiarul a 9,84% din acţiunile Petrom, ceea ce vulnerabilizează în plus compania şi statul român", spune Geoană.

"Este adevărat că preţul cerut este puţin mai mare decât preţul actual de pe piaţă, dar la fel de adevărat este că acum se tranzacţionează mai puţine acţiuni. Preţul cerut ar evalua întreaga companie la circa 6 miliarde de euro, deci de 5 ori mai mult decât la privatizarea iniţială din 2004, în condiţiile în care preţul barilului de petrol a crescut de 7 ori şi compania a beneficiat de investiţii. Suma pe care o va obţine statul va echivala cu suma pe care o obţinea din profit în trei ani de funcţionare, iar în plus statul român putea păstra şi acţiunile", explică preşedintele Senatului.

Intermediarii: Preţul trebuie să aibă legătură cu realitatea din piaţă

Consultanţii explică însă că în practica internaţională stabilirea unui preţ maxim în cadrul ofertelor publice de vânzare de acţiuni este foarte utilizată, ei oferind ca exemplu oferta de acţiuni derulată la finele lunii mai de OMV, acţionarul majoritar al Petrom, care a folosit acelaşi mecanism. Aceeaşi metodă a fost utilizată în majoritatea ofertelor de vânzare de acţiuni ale statului polonez.

"Este prima ofertă care se realizează în România cu o companie listată la care există un preţ de referinţă pe Bursă. Pentru cine vrea neapărat să cumpere în ofertă, preţul este cu 15% mai mare decât cel de pe Bursă. Media din ultimele 52 de săptămâni a fost de circa 0,37 lei, iar pe piaţă preţul este de circa 0,4 lei. Trebuie să ai o bază rezonabilă economic când stabileşti acest preţ maxim, care trebuie să ţină cont de estimările din piaţă. Un preţ de 0,6 lei nu avea niciun fundament", a explicat Rareş Nilaş, directorul general al BT Securities, unul dintre membrii consorţiului de intermediere a ofertei Petrom.

Dăianu: Formula preţului maxim e de neînţeles

Analistul economic Daniel Dăianu ridică o altă problemă: ce se va întâmpla cu banii din ofertă?

Formula preţului maxim e de neînţeles. Participaţiile statului la companii profitabile nu trebuie vândute oricum. Şi a vinde pentru a dovedi că eşti aşa-zis reformist, sau că eşti de dreapta, este dovadă de prostie. În plus, dacă utilizează banii pentru a reduce deficitul public sunt de o notă descalificantă. Banii obţinuţi ar trebui să intre într-un fond de rezervă strategic, utilizabil dacă Europa ar reintra în recesiune şi BNR trebuie sprijinită şi viceversa", a declarat Dăianu.

Ideea este susţinută şi de Mircea Geoană: "Avem oportunitatea să folosim aceşti bani în mod înţelept, pentru a repara măcar o parte din problemele structurale ale României. Trebuie evitată cu orice preţ irosirea acestor bani sau folosirea lor pentru consum."

În hotărârea de guvern de anul trecut prin care a fost aprobată vânzarea pachetului de 9,84% din acţiunile Petrom nu este stabilită o destinaţie specială a banilor obţinuţi din ofertă, ei urmând să intre la buget.