Discursul diplomaţilor străini se întoarce la epoca Năstase: Corupţia este plaga României

De câteva săptămâni diplomaţi şi oameni de afaceri străini au reluat tema corupţiei din România, un discurs care făcuse carieră în timpul guvernării Năstase, dar fusese o vreme abandonat.

În diferite formule, aceştia întorc pe toate feţele valenţele corupţiei - din spitale, în relaţiile economice dintre părţi şi chiar cele care ar însoţi examenele în şcoli.

Situaţia neliniştitoare de la bacalaureatul din acest an este citită de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul în această cheie: Este trist pentru români ce s-a întâmplat, dar este un bun semnal al luptei împotriva corupţiei!

Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, acordat cu puţin înainte de Ziua Franţei (14 iulie), ambasadorul susţine: "Oricum, este un foarte frumos rezultat pentru lupta anticorupţie chiar dacă nu este un rezultat frumos pentru elevii români."

Şi, mai adaugă ambasadorul: "Ştiţi că au avut loc operaţiuni, foarte curajoase, de combatere a corupţiei în România. Au fost multe. Şi au fost numeroşi vameşi şi poliţişti puşi în cauză. De exemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu o condamnare. (...)".

Nu atât de indulgent a fost luni Raymond Breden, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Britanice şi totodată director al companiei de audit şi consultanţă KPMG, care a susţinut că problemele majore ale investitorilor britanici în România sunt lipsa strategi­ilor pe termen lung ale partenerilor locali, infrastructura şi, la loc de frunte, corupţia, care capătă accente scandaloase în momentul în care afectează activităţile curente: "Cred că este scandalos să trebuiască să dai mită pentru un doctor. (...) Este inacceptabil ca pentru acţiunile de rutină să fie nevoie să dai mită."

El a susţinut că a primit plângeri din partea membrilor camerei de comerţ pe care o reprezintă privind cazuri de corupţie susţinând, în aceeaşi vreme, că natura cazurilor de corupţie a suferit unele modificări în România. Şi s-a explicat: "Dacă până la finele lui 2006 era solicitată mită pentru introducerea în ţară a unor produse, după 2007 cazurile de corupţie au loc cel mai des la procedurile de achiziţii publice".

El a clasificat corupţia existenţă în două categorii, prima fiind legată de proiectele de investiţii publice şi a doua privind acţiunile de rutină, precum vizita la un doctor.

Cu două săptămâni înainte de declaraţiile lui Breden, ambasadorul SUA la Bucureşti Mark Gitenstein se referise, la rându-i, la problema corupţiei, afirmând că unele companii americane care au investit în România se plâng că oficiali români le cer mită.

Ambasadorul Franţei a susţinut că şi el a primit astfel de plângeri.

O aşa densitate de trimiteri ale oficialilor străini la corupţia din România s-a mai petrecut cu mulţi ani în urmă în timpul guvernării Năstase care, exasperat că nu trecea săptămâna fără astfel de acuzaţii, a izbucnit, în aprilie 2003: "Spuneţi, măi băieţi, care este problema şi cine este ăla corupt pe care să-l împuşcăm pe stadion!"