Cum a explicat şeful Poştei în mai puţin de un sfert de oră strategia de trecere pe profit după pierderi de 72 mil. €

"Am adus iulie pe profit după ce în 2009 şi 2010 Poşta a avut pierderi mari, generate de con­tractele semnate în 2007 şi 2008", aşa a început Dumitru Daniel Neagoe, 43 de ani, prima conferinţă de presă pe care a susţinut-o la un an şi o lună de la preluarea conducerii Poştei Române, o companie cu un business de peste 300 de mil. euro, dar care este o "vacă de muls" pentru cei aflaţi la putere.

În mai puţin de 15 minute el a subliniat măsurile pe care le-a luat pentru reducerea pierderilor companiei de stat şi strategia de restructurare prin care va trece Poşta. După discursul scurt pe care l-a ţinut, în care nu a detaliat nicio măsură din cele subliniate, şeful Poştei nu a fost disponibil pentru a oferi detalii legate de strategia de reorga­nizare. "Trebuie să ajung urgent la o întâl­nire, răspund la două întrebări", a fost re­marca finală a lui Neagoe.

În ultimii doi ani, operatorul de servicii poştale a anunţat doar pierderi: de 43 de milioane de euro în 2009 şi de 29 de milioane de euro anul trecut, la afaceri de 327 mil. euro. Chiar şi în în primul trimestru din acest an oficialii companiei transmiteau că Poşta are pierderi de 3,5 mil. euro, similare cu cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, la o cifră de afaceri mai mică cu 8%, până la 80 mil. euro.

"Am reziliat contractul cu G4S pentru procesarea şi transportul monetar, în valoare de 350 de milioane de euro, de ser­vicii transport cu Blue Air, în valoare de 45 de milioane de euro, contractul de men­tenaţă şi curăţenie clădiri cu UTI Romprest în valoare de 46 mil. euro", a declarat Dumitru Daniel Neagoe, numit la con­ducere în iunie 2010, după ce fostul director Tudor Gabriel Bohâlţeanu (care a fost şi vicepreşedinte al băncii de stat Eximbank), numit de către ministrul comunicaţiilor de atunci Gabriel Sandu, şi-a dat demisia. Contractele reziliate de Neagoe, încheiate în perioada 2006-2009 pentru cel puţin trei ani, aveau o valoare totală de 441 de milioane de euro. Şeful Poştei a explicat că rezilierea acestor contracte nu este suficientă pentru trecerea pe profit a companiei. De aceea se va realiza şi o reoganizare structurală şi a reţelei teritoriale, dar în acelaşi timp se vor demara noi proiecte: înfiinţarea unei bănci şi a unei societăţi de asigurări.

"Reorganizarea Poştei se va face prin internalizarea a şapte sucursale de profit şi suport. Se vor reduce posturile aferente de conducere cu 146 şi implicit cheltuielile cu salariile de 110.000 de lei pe lună", a spus el. Neagoe a mai precizat că au fost închise 900 de unităţi poştale şi că urmează să se mai desfiinţeze 450 subunităţi, ceea ce va aduce economii de 12 mil. euro pe an, operaţiunea implicând restructurarea a 1.400 de posturi. În iunie, Neagoe declara că fiecare salariat al Poştei va fi trimis în concediu fără plată câte două zile în fiecare lună, până la sfârşitul anului, decizie care va afecta 34.000 de angajaţi şi va reduce cheltuielile lunare ale operatorului cu 7 mil. lei (1,6 mil. euro).

Şeful Poştei a mai susţinut că se are în vedere înfiinţarea unei bănci şi a unei societăţi în domeniul asigurărilor. "România nu este o ţară foarte bancarizată. În acest moment, încă mai este loc de o bancă, mai ales în mediul rural", a spus Neagoe.

Potrivit datelor transmise de repre­zentanţii Poştei Române, compania a implementat un proiect care să permită vânzarea de poliţe de asigurare generală la ghişeele Poştei. "Lucrăm cu un broker în asigurări, însă pe viitor Poşta îşi va înfiinţa propria societate în asigurări", a declarat Neagoe, fără să precizeze despre ce broker este vorba.

Şeful Poştei nu a oferit detalii cu privire la structura veniturilor Poştei, el a precizat doar că se are în vedere relansarea curiera­tului rapid, segment pe care Poşta a pierdut cotă de piaţă.

În ultimii zece ani companii private precum Fan Courier, TNT sau DHL de pe piaţa de curierat şi-au majorat profiturile pe acest segment.

Neagoe nu a precizat dacă în strategia de dezvoltare a Poştei se are în vedere şi modernizarea oficiilor poştale, în vederea evitării cozilor, aşa cum au procedat operatorii de servicii poştale din străinătate. Poşta Română este singura poştă din Europa care nu are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare şi care funcţionează după instrucţiunile din 1952.

Dacă la oficiile poştale ale companiei naţionale încă se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei printr-un geam, la oficiile poştei din Franţa sau ale celei din Italia "epoca ghişeelor cu geamuri" a fost depăşită încă din anii '90.

Ministerul Comunicaţiilor deţine 75% din acţiunile Poştei, controlând şase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de Administraţie şi aprobând numirea directo­rului general.