Bancherii se pregătesc de ce e mai rău în criza datoriilor din Europa

Unele dintre cele mai mari bănci euro­pene se baricadează în aşteptarea unor noi şocuri generate de criza datoriilor, cel mai negru scenariu fiind ieşirea unuia sau mai multor state din zona euro. Pe măsură ce criza ia amploare, chiar şi băncile centrale se pregătesc pentru modificări în structura uniunii monetare, scenariu care în urmă cu doar câteva săptămâni părea improbabil. Măsurile defensive ale băncilor au potenţialul de a presa şi mai mult economiile cu probleme prin reducerea creditării deja limitate, scrie The Wall Street Journal.

Unele dintre marile bănci au limitat creditarea companiilor din ţări precum Italia şi Spania, văzute de investitori ca următoarele victime ale crizei. Alte bănci preferă să păstreze mai mulţi bani la BCE sau să apeleze mai des la CDS-uri (credit default swaps) pentru a se asigura împotriva pierderilor pe care le-ar aduce portofoliile de obligaţiuni emise de ţările cu grad ridicat de risc. Totodată, băncile devin mai prudente în a-şi împrumuta bani una alteia chiar şi pe termen scurt, atitudine care a contribuit la instalarea crizei financiare globale în 2008-2009 şi adâncirea recesiunii economice în mai multe ţări.

Ţin mai mulţi bani la BCE

Depozitele făcute prin facilitatea de depozitare overnight a BCE au sărit de la 65,7 miliarde de euro luni la 90,5 miliarde de euro marţi. Mărimea acestor depozite este un indicator al temerilor băncilor de a se împrumuta una pe alta, dar şi al intensităţii unei crize financiare.

Măsurile luate de bănci reflectă îngrijorările că liderilor politici le lipseşte voinţa de a rezolva problemele Europei. Dacă la început cele mai mari temeri priveau posibilitatea ca Grecia să intre în default, scenariu în prezent acceptat şi de liderii politici, acum îngrijorările au în vedere şansele mari ca Grecia sau alt stat din zona euro să renunţe la euro pentru a-şi consolida finanţele şi economia. Plecarea unei ţări din zona euro ar putea expune băncile cu operaţiuni mari în acel stat la riscul devalorizării rapide a monedei locale şi la alte pericole.

Nervozitatea pieţelor şi a băncilor s-a accentuat recent după ce agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat în categoria junk ratingul datoriilor Irlandei, considerând că statul va avea nevoie de un al doilea program de salvare după primirea anul trecut a unui pachet de finanţare externă de 67,5 miliarde de euro. De obicei, după reducerea calificativului suveran urmează şi scăderea ratingului băncilor acelui stat.

Se extinde către greii Europei

Criza datoriilor bântuie Europa de aproape un an şi jumătate, dar pare că a intrat într-o fază mai periculoasă în această săptămână, după un nou eşec al oficialilor zonei euro de a găsi soluţii clare pentru problemele Greciei. În plus, neînţelegerile din guvernul de la Roma au adus în vizorul investitorilor problemele Italiei, stat depăşit ca grad de îndatorare în zona euro doar de Grecia. Prin contaminare, în colimatorul pieţelor a intrat şi Spania.

Ca şi în Grecia, băncile italiene sunt creditori importanţi ai statului. Această situaţie, în parte, a contribuit la menţinerea randamentelor obligaţiunilor italiene la niveluri reduse. Dar dacă băncile consideră că deţin prea multe datorii suverane, ar putea înceta să mai cumpere obligaţiuni, ceea ce va complica accesul statului la finanţare.

O detensionare a situaţiei vine tot de la Moody's, care apreciază că profilul scadenţelor datoriilor italiene acţionează ca un amortizor împotriva creşterii costurilor de finanţare. Anunţul vine la o zi după ce randamentele obligaţiunilor italiene la zece ani au sărit de 6% pentru prima dată după 1997. Maturitatea medie a datoriilor Italiei era de şapte ani în iunie.

UE vrea să spargă monopolul agenţiilor de rating americane

La o săptămână după ce a redus ratingul Portugaliei, Moody's a coborât cu o treaptă calificativul datoriilor Irlandei, de la "Baa3" la "Ba1", în categoria "junk" (speculativă), cu perspectivă negativă, avertizând că statul va avea nevoie de un nou pachet de bailout din partea instituţiilor financiare internaţionale. Acţiunea umează unei săptămâni în care agenţiile de rating au contribuit la forţarea oficialilor europeni să-şi schimbe planurile de acţiune referitoare la criza Greciei, scrie The Guardian. Comisarul european pentru piaţa internă Michel Barnier a ameninţat agenţiile de rating că va înăspri din toamnă regulile care le guvernează activitatea. Agenţiile ar putea fi astfel obligate să publice analizele pe baza cărora modifică ratingul unui stat. La rândul ei, Viviane Reding, comisarul pentru justiţie, a declarat că "monopolul" agenţiilor ar trebui spart deoarece acestea încearcă să influenţeze soarta Europei şi a euro.

Politicienii trebuie să vină cu soluţii clare până nu este prea târziu

Criza datoriilor din Europa a intrat într-o nouă fază, iar resposabilii politici trebuie să găsească răspunsuri "clare" pentru a opri contaminarea care ameninţă zona euro, a declarat viitorul preşedinte al BCE Mario Draghi, citat de Bloomberg. Guvernele europene nu mai pot miza pe faptul că pot avea costuri de finanţare comparabile cu cele ale Germaniei doar pentru motivul că fac parte din zona euro, a spus Draghi.

"Solvabilitatea statelor nu mai este un lucru dat, ci ceva câştigat cu o creştere economică mare şi sustenabilă, ceea ce este posibil doar prin punerea în ordine a bugetului. Azi, costul creditului reflectă această nouă realitate", a adăugat el. Separat, ministrul de finanţe al Marii Britanii George Osborne a făcut apel la omologii săi din Europa să elaboreze planuri concrete pentru a depăşi criza datoriilor suverane din zona euro, avertizând că economiile lumii, inclusiv cea britanică, nu sunt imune la turbulenţele recente de pe pieţe.