Enel: Fără un investitor nou, reactoarele 3 şi 4 nu se pot face în actuala structură
Italienii de la Enel spun că atragerea unui nou investitor străin în construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă este esenţială, în contextul în care în actuala structură proiectul nu poate fi implementat doar de statul român, ArcelorMittal România şi Enel, singurii investitori care au mai rămas interesaţi de cel mai ambiţios proiect energetic al României din ultimii 20 de ani.
Calculele pe care se bazează Enel sunt următoarele. Statul român, reprezentat prin Nuclearelectrica, a spus că poate susţine o participaţie de 40% în EnergoNuclear, compania de proiect înfiinţată pentru realizarea investiţiei de la Cernavodă. În prezent, Nuclearelectrica are o participaţie de circa 85% după ce a fost nevoită să cumpere rând pe rând pachetele de acţiuni abandonate de cehii de la CEZ, Iberdrola (Spania), GDF SUEZ (grup franco-belgian) şi RWE (Germania). La rândul lor, italienii mai au 9,15% din EnergoNuclear, iar ArcelorMittal România 6,2%. În contextul în care atât Enel, cât şi Arcelor au opţiunea de a-şi dubla aceste participaţii, acesta fiind pragul negociat cu boardurile celor două grupuri, iar statul ar ajunge la cei 40%, este obligatorie atragerea cel puţin a unui investitor străin pentru preluarea pachetului de aproape 30% rămas.
"Doar noi trei nu putem face aceste reactoare. Enel are opţiunea de a-şi dubla participaţia şi Arcelor la fel, iar dacă statul va ajunge la 40% este necesară atragerea unui alt investitor străin. Dacă nu se găsesc aceşti investitori, proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar trebui revizuit", spune Luca D'Agnese, country managerul Enel România.
Proiectul de 4 miliarde de euro al celor două reactoare de la Cernavodă a primit la începutul acestui an o lovitură dură după ce patru din cei şase investitori străini atraşi de această investiţie au decis s-o abandoneze. Mai mult, problemele de la centrala nucleară Fukushima intervenite în urma catastrofei naturale din Japonia au dăunat mult industriei nucleare, Germania, cea mai puternică economie europeană, anunţând că va renunţa complet la această formă de energie. Astfel, misiunea statului român de a găsi noi investitori interesaţi devine şi mai dificilă.
"A fost discutată şi posibilitatea construirii unui singur reactor, dar această decizie îi aparţine statului român", a mai precizat D'Agnese.
Potrivit celui mai recent calendar anunţat de Ministerul Economiei pentru proiectul de la Cernavodă, până în martie 2012 ar trebui adus un nou investitor pentru cele două reactoare, astfel încât în 2013 să poată începe construcţiile. În calendarul iniţial, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut.
În afară de proiectul de la Cernavodă, italienii mai sunt implicaţi în dezvoltarea a două termocentrale pe cărbuni, una la Galaţi şi una la Brăila, şi a mai multor parcuri eoliene în Dobrogea.
Una dintre problemele cu care compania se confruntă, situaţie generalizată la nivelul furnizorilor de energie, este cea a datoriilor CFR care au ajuns la un nivel de 187 de milioane de euro numai către Enel.
"Această situaţie ar putea crea probleme pentru investiţiile şi pentru expansiunea noastră, dar suntem în dialog cu autorităţile", a mai precizat D'Agnese.
Enel este cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din România având în portofoliu trei foste filiale Electrica preluate în urma unor procese de privatizare: Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.
Proiectul de 4 mld. euro al celor două reactoare de la Cernavodă a primit la începutul acestui an o lovitură dură după ce patru din cei şase investitori străini atraşi de această investiţie au decis s-o abandoneze.