Gender X (IV)/ de Leonard Ancuţa

"…The Woman I am unable (she cannot) feel love,/ I wish to cut my genitals and feed them to the dogs". Cam aşa i se amestecau gândurile în cap, până deveneau o melodie de spaimă şi regresie, o vrajă prin care se transforma în ceva firav şi lipsit de putere. Era mai lipsit de putere decât o floare ce răsare doar o singură dată în viaţă şi nu are nici spinii trandafirului, nici otrava brânduşei de toamnă.

Moartea asta îi garanta distrugerea celui mai intim vis, năzuinţa că s-ar putea împlini într-un fel cum văzuse demult în ochii părinţilor lui, speranţa că lumea în care trăieşte se va schimba aşa cum se mai întâmplase o dată. Trăia o apocalipsă perpetuă, care se manifesta la un anume număr de ani, în ultima perioadă tot mai des.

Mai întâi fusese războiul, acum 60 şi ceva de ani, cam cînd se născuse tatăl său. Lumea se schimbase pentru prima dată atunci, pentru prima oară când zăgazurile furiei şi foamei se rupseseră şi când doi monştri înfometaţi începuseră să tragă hălci de carne vie unul dintr-altul. O altă deraiere fusese cam pe vremea când se născuse el, când sătui de lupte şi obosiţi de moarte, oamenii hotărâseră că trebuie să mai şi trăiască.

Doar că apucaseră greşit calea mântuirii, mergând către extreme şi fanatism religios. O nouă deraiere survenise în urmă cu 20 de ani, când fanatismul găsise cea mai cumplită formă de teroare şi purificare sub forma Adoraţiei, impusă prin adulatorii lui Jusa. Un troglodit plin ifose şi putere, un hermafrodit destul de abil care în câţiva ani de lupte civile şi prin influenţa puternică a drogurilor reuşise să impună ca politică şi religie unică Iubirea Asexuală şi Asexuată.

Nu se ştia exact vârsta pe care-o avea, undeva între 50 şi 70 de ani, şi care făcuse trafic în toate felurile, cu toate tipurile de mărfuri, de la carne umană la obiecte de cult, de la mirodenii aromatice la droguri de masă. În urmă cu vreo 25 de ani înfiinţase o sectă, Adoratorii lui Jusa, vreo 3 ani în ilegalitate din cauza unor procese legate de anumite practici sexuale denaturate, care implicau sexul infantil, necrofilia şi alte câteva chestii extreme. Dintr-o dată însă, mişcarea lor, devenită între timp din ce în ce mai numeroasă, începuse să propovăduiască iubirea, egalitatea sexelor, egalitatea indivizilor în raport cu ceilalţi şi în raport cu iubirea.

Egalitatea cu X, aşa se putea numi noua iubire născocită de Jusa, iubirea în care toţi oamenii nu puteau decât să se iubească cu gândul, fără nici un fel de atingere, fără sex, fără nimic. Într-un episod petrecut în urmă cu vreo 20 de ani şi pe care şi-l aminteşte cu aceeaşi oripilare şi-acum, Jusa hermafroditul renunţase în mod public la sexurile şi sexele sale, iar împreună cu el o făcuseră în mod deliberat încă un milion de adepţi de-ai săi.

Nu avea nici 18 atunci, era un bărbătuş frumos, tocmai cunoscuse o fată, i se părea că visele sale sunt din ce în ce mai frumoase într-o lume a din ce în ce mai bolnavă. Iubirea îl mistuia şi îl umplea în acelaşi timp, iar lumea în care trăia suferea odată cu el, doar că maladia se agrava şi avea să capete proporţii apocaliptice. Dar nu-şi putea nimeni închipui cât de rău.

După câteva săptămâni începuseră mişcări de stradă, revolte civile sau proteste religioase. Toate fracţiunile ar fi vrut să se impună, dar singurul care a reuşit în mod miraculos, destul de rapid şi foarte eficient a fost Jusa şi gaşca lui de susţinători, . În mai puţin de 4 luni, era stăpân peste Babylon şi peste cele 40 de milioane de locuitori ale oraşului. Peste un an, numărul asexuaţilor voluntari crescuse la vreo 3 milioane, mai ales după ce o nouă molimă transmisibilă sexual decimase câteva milioane de cetăţeni.

Atunci dragostea sa atinsese apogeul, o iubea pe Anna din tot sufletul, dar ea hotărâse deja că destinul i-a hărăzit un alt drum, împlinirea întru iubirea propovăduită şi întreţinută de Jusa şi adoratorii săi. I s-a dăruit chiar în seara în care devenea major, a fost cea mai frumoasă noapte din viaţa lui. Ce urmase după fusese un iad, un iad care îl copleşise la început, se îmbolnăvise crunt, din dragoste şi ăsta a fost lucrul care l-a salvat de la o viaţă de eunuc.

Apoi după o vreme se obişnuise cu acest iad, învăţase mirosul durerii şi trăia cu ea fără să o bage în seamă, aşa cum e cu umbra. Dar ştia că nu-i doar o impresie, o conştientiza din când în când acolo, dar ştia cum s-o elibereze, devenise o rutină simplă cum ai duce în câine în parc. Ea alerga fericită şi se întorcea întotdeauna mai multă, dar nu deranja, se gudura de el şi îl urma ca un spectru pe care nu ştia dacă-l va pierde vreodată.

Acum din durerea sta se născuseră primele lui întrebări despre lume, primele lui adevăruri iniţiatice. Dup 20 de ani, se vedea pus în situaţia ca cineva să îl deposedeze de această durere, de chinul lăutric pe care îl purtase atâta timp în sulă şi în coaie, fiindcă de câte ori le vedea sau le atingea îşi aducea aminte de acea unică orgasmică noapte pe care i-o dăruise Anna înainte să renunţe de bună voie la sexul ei.

După atâţia ani de cruntă boală venea cineva care vroia să-i taie organul, să-i taie stâlpul în jurul căruia îşi construise viaţa. Nici nu ştia dacă trebuie sau nu să-i mai pese, Lumea lui Jusa era mult prea bolnavă încât să-şi mai dorească să trăiască în ea fără minunea care îl motivase să mai trăiască. "Şi totuşi alţii reuşesc să-şi vadă de viaţă chiar şi aşa", gândi el şi ziua de mâine nu i se mai păru atât de grea, atât de importantă, atât de fără coaie.