Campionatul de fotbal, o afacere cu un potenţial de 500 mil. euro, începe fără echipe şi fără stadioane

Autori: Cristi Moga , Cristina Roşca 21.07.2011

Cel mai important produs sportiv românesc, Campionatul naţional de fotbal, începe astăzi ediţia 2011-2012 într-un anonimat aproape total, cu stadioane în paragină şi un dezinteres mai mare ca niciodată din partea suporterilor, dar cu aceiaşi conducători şi finanţatori care au depreciat în ultimul deceniu un produs cu un potenţial de business de 500 de milioane de euro pe an.

La nivel naţional interesul pentru fotbal poate fi estimat la aproape 10 milioane de oameni, dar când spre exemplu Steaua Bucureşti, echipa din România cu cei mai mulţi fani, începe campionatul fără a şti unde va juca meciurile de acasă, situaţia nu este departe de dezastru.

Nici cei de la Rapid nu ştiu unde vor juca în acest an, în timp ce Craiova şi Timişoara, cele mai iubite echipe din afara Capitalei, au ajuns să fie conduse de către finanţatori mai celebri decât fotbaliştii, care însă nu au reuşit să menţină echipele în prima divizie fotbalistică.

Drept urmare, numărul de telespectatorilor per etapă a scăzut în ultimii trei ani la jumătate, până la circa un milion de oameni (în etapele fără derbi), în timp ce audienţele pe stadioane sunt în medie de sub 5.000 de spectatori, în condiţiile în care viitorul stadion Naţional Arena din Bucureşti se pregăteşte de inaugurare cu o capacitate de 10 ori mai mare.

Întrebarea care se ridică: pentru cine este făcut acest stadion? Pentru Messi la meciul de deschidere, dar apoi? Cum vor reuşi Torje sau Tănase să aducă 50.000 de spectatori la meci, când Borcea sau Becali sunt mai prezenţi decât ei la televizor, dar la capitolul investiţii au rămas corigenţi în fiecare an.

"Am ţinut şi ţin cu Dinamo, dar din cauza căderii profunde a echipei şi a degradării campionatului nu mai stau cu ochii pe echipă cum stăteam în urmă cu câţiva ani, nu mai merg pe stadion şi sar chiar şi unele meciuri la televizor. Un meci este prilej de emoţie, de bucurie sau de tristeţe, dar cum în ultimul timp au fost mai mult «tristeţi», am început să le evit", spune Mihnea Şerbănescu, directorul firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Câţi bani se învârt în fotbal?

Nume grele din economie, precum OMV Petrom sau Automobile Dacia, care în urmă cu câţiva ani erau printre sponsorii echipelor locale, Petrolul Ploieşti, respectiv Dacia Mio­veni, spun acum că nu mai sponsorizează echi­pele de fotbal de club, astfel că principalii investitori în fenomen rămân oameni de afaceri locali, precum Adrian Porumboiu (Vaslui), Nicolae Badea (Dinamo), Ioan Niculae (Astra Ploieşti) sau George Copos (Rapid).

Pe de altă parte, miliardarul indian Lakshmi Mittal, cel care controlează com­bi­na­tul siderurgic din Galaţi, a continuat să susţină echipa Oţelul, ajunsă campioană a României, fără să alerge cu valize de bani prin oraş sau dansuri "din buric" în vederea pregătirii pentru Liga Campionilor.

Cu toate acestea, fotbalul este o afacere greu de cuantificat: dacă iei valoarea de piaţă a jucă­torilor, calculată de site-ul transfer­markt.de, principalele "active" ale cluburilor de fotbal ar fi evaluate la aproape 230 de milioane de euro, cele mai "scumpe" echipe fiind Rapid, CFR Cluj, Steaua şi Dinamo.

Pe de altă parte, ţinând cont de cifrele de afaceri ale cluburilor în 2009, cel mai recent an pentru care sunt date la Registrul Comerţului, echipele din Liga 1 au venituri anuale de circa 60 de milioane de euro, bani obţinuţi din drepturile de televizare, de la sponsori, bilete şi transferuri.

Per total, cu vânzări de fulare şi tricouri, bere, publicitatea din timpul meciurilor sau abonamente, această competiţie ar avea potenţialul unei afaceri de 500 de milioane de euro anual, cu condiţia ca fiecare din cei 10 milioane de români interesaţi de fotbal să fie convinşi să cheltuiască 4 euro lunar în contul acestei activităţi.

Porumboiu vs. Copos

Sezonul care începe astăzi cu meciul Rapid - FC Vaslui, care va avea loc pe stadionul Sportului Studenţesc, cu porţile închise, nu promite însă prea mult spectacol şi nici audienţe.

Poate un duel mai interesant ar fi cel din afaceri, între hotelurile de lux ale lui George Copos şi lanurile de grâu ale lui Porumboiu, două afaceri contradictorii, dar care generează venituri de zeci de milioane de euro celor doi investitori care la rândul lor par a-şi fi pierdul interesul pentru fotbal.

"Dacă vreţi să vorbim despre afaceri, putem sta de vorbă. Este un an agricol excelent, cu perspective bune pentru investiţii. Despre fotbal însă nu mai vorbesc de o lună de zile. Nu mă mai implic direct la echipă, sunt alţii care se ocupă", spune Adrian Porumboiu, finanţatorul echipei din Vaslui şi cel mai mare producător român de grâu, cu o recoltă de 92.500 de tone anul trecut.

Porumboiu a început să investească în fotbal în urmă cu mai puţin de zece ani, când echipa din Vaslui era în Liga a treia, iar în acest an va juca în cupele europene. Cu toate acestea, el pare în aceste zile să facă un pas înapoi.

Stadionul din Giuleşti nu este singurul care probabil nu va mai găzdui meciuri de Liga 1 în acest an, în situaţia de a fi părăsite de spectatori fiind şi alte trei arene care au găzduit în ultimele decenii cele mai urmărite derbiuri din România - Ghencea (Steaua), Dan Păltinişanu (Timişoara) şi Ion Oblemenco (Craiova).

Stadioanele din Bucureşti "nu mai sunt bune şi au chirii prea mari" pentru finanţatorii de la Steaua şi Rapid, care trag cu ochiul către Arena Naţională, stadionul de 200 de milioane de euro care va fi gata peste câteva săptămâni, în timp ce echipa din Timişoara a fost retrogradată din motive care nu ţin de performanţele de pe teren, ţinând cont că bănăţenii s-au bătut pentru titlu până în ultimele etape, în timp ce Craiova a fost dezafiliată de la Federaţie, decizie luată de asemenea în birouri, nu pe gazon.

"Cu Craiova ţin, din păcate, dar cred că actualii suporteri ţin mai mult cu istoria, din nostalgie, deoarece fotbalul de acum este denaturat şi parcă nici fotbaliştii nu mai joacă de plăcere. Mă voi uita în continuare la meciuri, la ce a mai rămas, dar nu are cum să mai fie acelaşi lucru", spune Alin Buftea, avocat în cadrul firmei DLA Piper.

"S-a făcut curăţenie în fotbal"

Retrogradarea echipelor Poli Timişoara şi Gloria Bistriţa şi dezafilierea Craiovei sunt privite cu ochi buni de către o parte a conducătorilor echipelor de fotbal, care consideră că acum pornesc cu şanse egale din punct de vedere financiar, în condiţiile în care acele echipe aveau datorii neachitate.

"Maxime sunt aşteptările, să câştigăm campionatul", spune glumind Ioan Neculaie, omul de afaceri care controlează producătorul de autocamioane Roman Braşov şi finanţează echipa FC Braşov.

,"Tragem şi noi speranţe că ne vom califica într-o cupă europeană, ca toate echipele, că altfel de ce am mai participa? Mai ales acum că s-a făcut curăţenie (prin retrogradarea echipelor Poli Timişoara şi Gloria Bistriţa - n.red.) se va juca mai mult pe teren şi vom avea toţi aceleaşi şanse, deoarece nu sunt unii mai proşti decât alţii", consideră Neculaie.

În lipsa spectatorilor de pe stadioane, un rol important îl joacă televiziunile, care în acest an nu s-au mai îngrămădit nici ele să arunce cu bani pentru transmiterea meciurilor. Astfel, pentru meciurile din următorii trei ani trei televiziuni au cumpărat drepturile de televizare pentru 81,6 mil. euro plus TVA, astfel că RCS&RDS (prin Digi Sport) va transmite şapte din nouă meciuri în fiecare etapă, în timp ce Antena 1 şi Romtelecom (prin Dolce Sport) vor difuza câte un singur meci fiecare.

La prima licitaţie au fost vândute doar trei meciuri din nouă, iar următoarele şase pachete au fost cumpărate de RCS & RDS pentru preţul minim acceptat de Liga Profesionistă de Fotbal.

Acestor bani din drepturile TV li se vor adăuga doar circa 3 milioane de euro pe biletele de la meciuri (circa 2 euro per bilet la 40.000 de spectatori plătitori per etapă), circa două milioane de euro din merchandising, din care Steaua ia cam jumătate şi alte trei milioane de euro din panotaj, bani din care de asemenea Steaua ar trebui să încaseze cea mai mare sumă - aproximativ 600.000 de euro.

Banii pot fi consideraţi "mărunţiş", ţinând cont de popularitatea acestui sport, dar până când acţionarii nu vor pune în prim-plan spectacolul oferit pentru milioanele de fani, fotbalul se va pierde în lista de priorităţi.

Câţi bani plătesc televiziunile pentru trei ani de meciuri