Viktor Orban susţine la Tuşnad sfârşitul unei lumi: puterea este a statelor, nu a pieţelor

Premierul Ungariei Viktor Orban nu a pronunţat la şcoala de vară Tusvanyos cuvântul "autonomie" şi a susţinut că, în privinţa regionalizării României, nu a venit momentul ca Budapesta să se pronunţe. În schimb, premierul şi-a detaliat viziunea despre situaţia actuală din lume: Grecia nu-şi va putea plăti datoriile; SUA fac faţă situaţiei doar tipărind dolari; Occidentul este la pământ şi viaţa bună de consum iraţional a Vestului este la final. Soluţia în aceste circumstanţe: să facem eforturi să ne îndepărtăm de criza Occidentului; soluţiile Occidentului nu mai pot fi aplicate; statul bunăstării trebuie înlocuit cu un stat bazat pe muncă; puterea trebuie să fie în mâna statelor şi nu a pieţelor.

Devenită tradiţie, Universitatea de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad (aflată la a 22-a ediţie) a beneficiat de prezenţa premierului ungar, dar nu şi de cea a preşedintelui Traian Băsescu, cum se întâmplase în ultimii doi ani. Pusă anul acesta sub semnul "autonomiei maghiare" promovată de lideri radicali precum Tokes Laszlo, punctul central l-a reprezentat discursul premierului care şi-a apărat politicile pe care le-a promovat în Ungaria după câştigarea triumfală a alegerilor în aprilie 2010, potrivit Mediafax.

Preluând o ţară în profundă criză cu o cădere economică de 6,7% în 2009, Guvernul Orban a adus în 2010 o creştere economică de 1,2% şi aşteaptă pentru acest an un avânt de 2,7%. Cu ce preţ?

Guvernul lui Orban a refuzat politicile dure de austeritate cerute de FMI, în schimb a pus o taxă băncilor din care a obţinut 700 de milioane de euro anul trecut şi a renaţionalizat pilonul doi de pensii. Acum introduce modificări importante pe piaţa muncii prin redimensionarea sectorului public şi o nouă politică în domeniul sănătăţii.

Orban îşi permite acest lucru pentru că Guvernul său format din partidul pe care îl conduce, FIDESZ, şi un partid extremist, Jobbik, controlează 75% din Parlament. Preşedinţia ungară a UE care s-a încheiat la 1 iulie a fost un succes. Orban este pe val, iar rezultatele economice şi şarmul său personal îl vor ţine acolo multă vreme.

Orban ştie asta şi ştie că maghiarii din Ungaria nu sunt interesaţi de autonomia sau regionalizarea României, ci de viaţa de zi cu zi, după cum spune Istvan Pataky, şeful departamentului de politică externă a cotidianului Magyar Nemzet, apropiat partidului de guvernământ.

Acest lucru s-a văzut şi sâmbătă, la şcoala de vară de la Băile Tuşnad. Premierul ungar a vorbit ca despre un succes despre legea dublei cetăţenii care a fost introdusă în mandatul său şi care ar unifica naţiunea maghiară, dar şi-a apărat mai degrabă politicile economice şi chiar controversata lege a presei care obligă jurnaliştii să-şi publice sursele, dând exemplul scandalului din Marea Britanie în care este implicat imperiul mediatic al lui Rupert Murdoch.

Ce a vestit Orban? "Venirea unei noi ere a economiei mondiale".

În faţa acestei noi ere statul tebuie întărit, iar cei care spun că doar piaţa trebuie să dicteze fac parte din această lume veche pe care nu trebuie însă să o jelim.

Orban susţine că Ungaria şi odată cu ea estul Europei nu pot aplica soluţiile Occidentului.

"Acum Occidentul ne copiază pe noi. Noi (Ungaria - n.n.) am fost primii care am reglementat piaţa bancară şi cea a pensiilor private, alţii ne urmează. Nu mai putem aplica modelele occidentale, Europa de Este trebuie să aibă propriile-i modele. Colapsul unor ţări ne îngrijorează pentru că ne-ar putea atinge şi pe noi, de aceea trebuie să ne îndepăr­tăm de zona periculoasă a crizei occidentale", a arătat premierul Orban.

Acesta este unul dintre cele mai categorice discursuri ale unui lider din Est care contestă modelul consumerist al Occidentului şi anunţă apariţia unei lumi noi în care deciziile majore vor fi în mâinile statelor şi nu a pieţelor. Şi asta în vreme ce Orban conduce un partid de dreapta.