„Greci, aduceţi banii înapoi în ţară“, este îndemnul ministrului elen de finanţe

Autor: Alexandru Stefan Matei 26.07.2011

După ce s-a asigurat că Grecia primeşte cel de-al doilea pachet de susţinere financiară, ministrul elen de finanţe le cere cetăţenilor să îşi repatrieze banii pe care i-au trimis în străinătate din cauza crizei, scrie The Guardian.

Făcând apel la oameni de afaceri, armatori şi finanţişti care şi-au transferat mare parte din avere în afara ţării, ministrul Evangelos Venizelos a declarat că acordul încheiat săptămâna trecută de liderii politici ai zonei euro a făcut ca băncile elene să fie printre cele mai sigure din lume. 20 de miliarde de euro din cele 109 primite de Grecia de la UE şi FMI vor fi folosite pentru recapitalizarea băncilor.

"Acordul de la Bruxelles garantează lichiditatea băncilor", a declarat Venizelos. "Astăzi băncile sunt mult mai sigure, este o oportunitate ca banii care au fost transferaţi în străinătate să fie redepozitaţi în cadrul băncilor greceşti" pentru a ajuta economia să crească, a continuat el.

Grecii au mutat în afara ţării o sumă estimată la 15 miliarde de euro din cauza speculaţiilor că ţara lor va intra în incapacitate de plată a datoriilor de 340 de miliarde de euro.

Apelează la patriotism

Venizelos a mai spus că este o datorie patriotică a grecilor să readucă banii în economie pentru a o ajuta să crească din nou. Economia Greciei a scăzut cu 4,5% anul trecut şi este de aşteptat să scadă cu încă 3,5% în 2011.

"Toţi cei care şi-au retras economiile din bănci, care probabil le ţin acasă pentru că sunt prea mici (pentru a fi transferate în străinătate - n. red.), ar trebui să le depo­ziteze din nou la bănci pentru a participa la efortul naţional de a redresa economia", a spus ministrul elen de finanţe.

Grecii şi-au mutat banii în special în Elveţia şi Cipru, dar au existat şi cazuri în care persoane cu "valize pline cu bani" au mers în Marea Britanie pentru a cumpăra active imobiliare în Londra, mai scrie coti­dianul britanic. Agenţii imobiliari britanici spun că în ultimul an a crescut numărul grecilor care au cumpărat active imobiliare cu o valoare mai mare de două milioane de lire sterline (2,27 mld. euro), de multe ori tranzacţia încheindu-se în mai puţin de o săptămână.

De teama unui colaps al sistemului bancar, un număr tot mai mare de greci, şi aşa afectaţi de măsurile de austeritate luate de guvern, au preferat să îşi retragă banii din bănci şi să îi ţină acasă.

Recent, ziarele greceşti au scris despre cazul unei persoane din Creta care a ascuns o sumă mare de bani în casa sa pentru a descoperi mai târziu că aceştia au fost distruşi de şoareci. În ultima perioadă şi cererea de aur din Grecia a crescut.

Se scurg banii din bănci

Grecii au retras numai în luna mai aproape 5 miliarde de euro din bănci, atunci când au apărut pentru prima dată zvonurile că ţara lor ar putea intra în default. Valoarea totală a depozitelor firmelor şi persoanelor fizice a scăzut în mai la 191,9 miliarde de euro, de la 196,8 miliarde de euro cu o lună înainte. Depozitele bancare au scăzut în fiecare lună a acestui an, pierzând 17,7 miliarde de euro sau 8,4% faţă de decembrie 2010. Conform unui articol din publicaţia germană Handelsblatt apărut în primăvară, numai în Elveţia grecii au depozite bancare şi investiţii în valoare de 280 de miliarde de euro, echivalentul a 120% din PIB.

Nu toate băncile sunt de acord cu schimbul de obligaţiuni

Câteva bănci mari din Europa, cu expuneri importante faţă de obligaţiunile de stat emise de Grecia, nu au semnat încă adeziunea la planul prin care sectorul privat se implică în reducerea datoriilor Atenei, scrie Financial Times.

Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie, DZ Bank din Germania şi Erste Bank din Austria (care în România deţine BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală), care au împreună titluri de stat elene în valoare de 3 miliarde de euro, se numără printre creditorii care nu şi-au dat încă acordul pentru a participa la programul de schimbare a obligaţiunilor scadente în următoarea perioadă cu unele pe treizeci de ani.

Contribuţia sectorului privat la al doilea program de salvare a Greciei este estimată la 50 de miliarde de euro.