Ca să-şi ascundă propriile slăbiciuni, Franţa s-a grăbit să pună capăt crizei care macină zona euro

Autor: Marius Oncu 27.07.2011

Rolul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy în a calma criza din zona euro contribuie la reducerea presiunii asupra propriei ţări, confruntată cu probleme latente în privinţa îndatorării înaintea alegerilor prezidenţiale de anul următor, potrivit unei analize a agenţiei de presă Thomson Reuters.



Întrucât finanţele Franţei sunt cele mai slabe din rândul celor şase state cu rating maxim, "AAA", din zona euro, Sarkozy se află sub presiune pentru a se asigura că ţara nu este exclusă din acest club select, chiar în contextul eforturilor pentru a fi reales în aprilie 2012.

Acordul pentru un al doilea pachet de ajutor financiar destinat Greciei, pe care preşedintele francez l-a susţinut în mod deosebit, oferă Franţei mai mult spaţiu de manevră chiar în perioada în care pieţele începeau să privească mai atent la finanţele statului.

Înaintea re­uni­unii, diferenţa din­tre randamentul cerut de investitori pentru obligaţiunile franceze faţă de cele germane a crescut de peste două ori în câteva săptămâni, evi­denţiind în­do­ie­lile investitorilor că Franţa este sigură financiar, precum restul statelor cu rating "AAA" din zona euro - Austria, Finlanda, Ger­ma­nia, Luxemburg şi Olanda.

"Suntem pe marginea prăpastiei, suntem în cea mai dificilă situaţie dintre statele cu rating «AAA». Franţa trebuie să facă eforturi mari pentru a rămâne în rândul acestor ţări", a declarat Philippe Delienne, preşedinte al Convictions Asset Management, companie care adminis­trează active de 1,2 miliarde de euro.

Toate cele trei mari agenţii au con­firmat ratingul Franţei în ultimele opt luni.

Agenţiile tratează Franţa cu prea multă indulgenţă, pentru că este un jucător important în zona euro, consideră Alessan­dro Giansanti, analist la grupul olandez ING.

"Există o anumită automulţumire în privinţa Franţei, deoarece dacă priveşti la fundamente, mai ales deficite, ar trebui retrogradată", a afirmat el.

Potrivit calculelor ING, economia şi finanţele Franţei sunt într-o situaţie compatibilă mai mult cu ţări evaluate cu rating "AA+", precum Belgia. Grupul consideră, însă, că Franţa se află înaintea Statelor Unite, care ar merita doar calificativul "A+".

Dacă Franţa şi-ar pierde calificativul "AAA", ar face inutile toate încercările de a calma criza din zona euro, deoarece ţările cu rating maxim susţin Facilitatea Europeană pentru Sta­bilitate Finan­ciară, fondul prin care zona euro sprijină ţările cu probleme finan­ciare.

Standard & Poor's a avertizat luna trecută că va reduce, probabil, ratingul Franţei pe termen lung, dacă guvernul nu adop­tă noi reforme.

Pentru ca statul să-şi păstreze cali­ficativul până la mijlocul secolului, trebuie să-şi echi­libreze bugetul în următorii cinci ani, ceva ce guvernele franceze nu au mai reuşit din 1974.

Franţa are cel mai ridicat deficit, cea mai mare datorie şi deficit primar (deficitul înainte de luarea în calcul a plăţilor pentru dobânzi) dintre statele cu rating maxim din zona euro.

Guvernul se aşteaptă ca datoria publică să ajungă la 86,9% din PIB anul următor, înainte să înceapă să scadă.

Contribuţia Franţei la noul pachet de ajutor financiar pentru Grecia ar putea urca nivelul îndatorării, a afirmat premierul francez François Fillon. Ca semn al de­clinului competitivităţii internaţionale, Franţa este singurul stat "AAA" din Europa care are deficit de cont curent, ajuns în mai la un nivel record.

Pe ansamblu, cheltuielile guver­namentale din ultimii 20 de ani au rămas mult peste media statelor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Orga­nizaţia esti­mează că în Franţa, chel­tuieile statului vor atinge 55,3% din PIB în acest an. Doar în Danemarca cheltuielile publice sunt mai mari, de 58,1% din PIB.

"Când priveşti la Franţa în termenii mai generali ai statelor cu rating "AAA", este clar că iese în evidenţă ca având una dintre cele mai slabe situaţii financiare", a declarat analistul Fitch Maria Malas-Mroueh.

Decis să rămână la nivelul "AAA", guvernul francez intenţionează să să reducă deficitul bugetar de la 5,7%, estimat pentru acest an, la 4,6% în 2012 şi 3% în anul următor. În timp ce Franţa ar urma să respecte ţintele asumate pentru acest an, mulţi economişti şi Comisia Europeană se aşteaptă ca Parisul să depăşească obiec­tivele pentru anul următor.