Cele patru variante pe care le au băncile pentru a salva Grecia

Grecia se aşteaptă să pună în practică în august înţelegerea cu băncile prin care acestea, ca parte a celui de-al doilea plan de salvare de la faliment a statului elen, vor schimba o parte din obligaţiunile greceşti pe care le deţin cu titluri cu maturităţi de până la 30 de ani, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Pe parcursul acestui proces, agenţiile de rating vor considera că Grecia se află în default.

În acest schimb, ceditorilor li se vor oferi patru opţiuni, a declarat ministrul adjunct elen al finanţelor Philippos Sachinidis.

"Procesul va începe în august. În urmă­toarele zile vor fi finalizate discu­ţiile pentru stabilirea detaliilor acestui proces, asfel încât deţinătorii de obli­gaţiuni greceşti să poată alege din patru opţiuni", a spus oficialul.

Planul de schimbare a obliga­ţiunilor a fost negociat de autorităţile euro­pene cu Institutul Finanţelor Inter­naţionale (IFI), cel mai puternic grup de lobby al sectorului bancar.

Oferta institutului implică o parti­ci­pare de 135 ml.d euro a investi­torilor privaţi până în 2020. Jumătate din aceştia vor accepta o opţiune care pre­vede re­ducerea valorii nominale cu 20%, ceea ce înseamnă scăderea da­toriilor gre­ceşti cu 13,5 miliarde euro. Totuşi, în varianta actuală a planului, titlurile pe care Grecia va trebui să le cumpere drept garanţie pentru noile sale obligaţiuni vor creşte datoria statului cu circa 18 miliarde de euro, conform calculelor făcute de jurnalistul Charles Forelle de la The Wall Street Journal. Schimbarea obligaţiunilor va oferi Greciei finanţare pe termen lung la dobânzi relativ scăzute şi va reduce nevoia statului elen de a se finanţa de pe pieţe. IFI împarte planul în patru cate­gorii egale, de 33,75 miliarde de euro fiecare.

Prima opţiune pe care o vor avea creditorii este un schimb de obligaţiuni în care se păstrează valoarea nominală, garantate în întregime cu obligaţiuni cu cupon zero, cu scadenţa la 30 de ani. Me­canismul funcţionează astfel: Gre­cia schimbă o obligaţiune de 100 de euro care ajunge la scadenţă până în 2020 cu un alt titlu nou cu o valoare nominală de 100 de euro, dar cu o maturitate de 30 de ani.

Titlul nou urmează să fie garantat cu o altă obligaţiune, care va avea cupon zero, achiziţionată de Grecia de la emitenţi cu rating maxim AAA. Titlurile care vor servi drept garanţie vor fi achiziţionate cu bani de la EFSF.

Emitentul obligaţiunii cu cupon zero pe care o va cumpăra Grecia nu va trebui să plătească sume periodice, ci dobânda se va adăuga principalului până la maturitate. Astfel, pentru o obli­gaţiune cu o valoare nominală de 100 de euro cu o dobândă de 3,6% Grecia va plăti astăzi 34,6 euro, dar statul elen va primi înapoi peste 30 de ani 100 de euro.

Această variantă aduce, la schim­barea unor obligaţiuni de 33,75 mi­liarde de euro, datorii noi de 11,5 miliarde de euro.

A doua opţiune constă într-un schimb de obligaţiuni cu discount, garantate în totalitate cu titluri cu cupon zero. Aici, pentru o obligaţiune de 100 de euro schimbată, investitorul primeşte un titlu nou emis de Grecia în valoare de 80 de euro pe 30 de ani, dar care oferă dobânzi mai mari decât obligaţiunile din prima variantă. Da­toria se reduce astfel cu 20 de euro. Statul va împrumuta însă 27,2 euro de la EFSF pentru a cumpăra titlurile cu rating AAA cu care va garanta noile obligaţiuni. Varianta aduce datorii noi de 2,4 miliarde euro.

A treia variantă presupune un schimb al unui titlu de 100 de euro cu unul de 80 de euro, cu scadenţa la 15 ani, garantat parţial (până la 40% din va­loarea noii obliga­ţiuni) cu lichidităţi ţinute într-un fond de escrow.

În această variantă, care are o do­bândă mai mare decât cele anterioare, datoria scade cu 20 de euro, dar Grecia trebuie să împrumute alţi 32 de euro pentru garanţii. Opţiunea aduce în plus datorii de 4,1 miliarde de euro.

Cea de-a patra opţiune este un schimb la valoarea nominală când obligaţiunile ajung la maturitate, adică prelungirea scadenţei datoriei.

Programul de schimbare a obliga­ţiunilor va rula datorii ale Greciei deţinute de bănci şi alţi investi­tori privaţi în valoare de 54 de miliarde de euro până în 2014, potrivit estimărilor IFI. Analiştii apreciază însă că un default dezor­do­nat al Greciei ar fi cotat investitorii 200 de miliarde de euro.

Băncile din Uniunea Europeană, inclusiv cele greceşti, au o expunere totală de 91 de miliarde de euro la Grecia, potrivit datelor Băncii Regle­mentelor Internaţionale.