Avantajele angajaţilor Hidroelectrica: prime jubiliare, prime de pensionare şi energie gratuită la bătrâneţe

Angajaţii Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, ocupă locul trei pe po­diu­mul celor mai bine plătiţi oameni din energetica locală de stat după cei ai Nuclearelectrica şi Romgaz.

Dincolo de salariul mediu lunar care s-a ridicat la peste 5.200 de lei în 2010, potrivit situaţiilor financiare ale compa­niei publicate de către Fondul Proprie­tatea, oamenii care lucrează pentru Hidroelectrica mai au o serie întreagă de beneficii. Astfel, în funcţie de vechime, com­pania acordă prime jubiliare. La o experienţă de 20 de ani se acordă un salariu de bază brut, iar la 45 de ani de experienţă angajaţii primesc 6 astfel de salarii. Dacă un angajat se pensionează după 10 ani de vechime, primeşte 3 salarii de bază brute, între 10 şi 25 de ani primeşte 7 salarii şi peste 25 de ani încasează 12 salarii.

"Societatea oferă de asemenea un beneficiu constând în 1.200 kWh de energie gratuită anual angajaţilor care

s-au pensionat din cadrul societăţii şi au îndeplinit anumite condiţii de vechime", se precizează într-unul dintre rapoartele publicate de Fondul Proprietea la înce­putul acestei săptămâni. Cu această energie se poate alimenta o gospodărie timp de jumătate de an.

Bani de luat şi de dat

La finalul anului trecut, Hidro­electrica avea de încasat creanţe în valoare de 288,7 milioane de lei (68,7 milioane de euro), cea mai importantă sumă fiind cea datorată de Electrica în valoare de 52,3 milioane de lei (12,4 milioane de euro).

Tot la finele lui 2010, Hidroelectrica avea datorii în valoare de peste 3 miliarde de lei (716,4 milioane de euro). Din această sumă, creditele bancare pe termen scurt erau în valoare de 409,2 milioane de lei (97,4 milioane de euro).

Pe lista băncilor cu care Hidro­elec­trica are astfel de contracte se numără ING Bank, Alpha Bank România, BRD Groupe Societe Generale, Citi­bank Europe, RBS Bank şi Libra Bank.

Cea mai mare datorie comercială a Hidroelectrica la finele anului trecut era în valoare de 175,7 milioane de lei către Nuclearelectrica.

Cele mai mare datorii ale companiei sunt însă pe termen lung, cea mai mare parte a acestora fiind reprezentată de sumele datorate instituţiilor de credit. Pe lista marilor creditori ai Hidro­elec­trica se numără Banca Interna­ţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Citi Bank, ING Bank, Banca Comercială Română, Unicredit Bank Austria. Valoarea totală a acestor credite se ridica la finalul anului trecut la peste 1,2 miliarde de lei (285,5 milioane de euro).

Contractele directe la vedere

Cele mai interesante informaţii pe care le cuprind rapoartele publicate de Fondul Proprie­tatea sunt cele care fac referire la contractele di­recte pe care Hidro­elec­trica le are cu firme pre­cum Energy Holding, dar şi cu cei mai însetaţi con­sumatori de energie din România, Alro şi Mittal Steel Galaţi.

Pentru prima dată de la semnarea acestor con­tracte, la începutul anilor 2000, au fost dezvă­luite informaţii caracterizate până acum ca fiind confidenţiale de către managementul companiei: preţurile şi cantităţile pentru fiecare contract direct în parte. Astfel, peste 66% din energia livrată de Hidro­electrica anul trecut şi 75% din pro­ducţia record a companiei s-a dus pe aceste contracte directe, firma încasând 433,7 milioane de euro. Alro, Energy Holding, Alpiq RomEnergie (fost EHOL Distribution), Mittal Steel Galaţi şi Alpig RomIndustries (fost Buzzman Industries) au fost cei mai mari câştigători ai energiei hidro de anul trecut, aceştia fiind posesorii celor mai mari contracte directe.

Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh) pentru energia pură vândută de Hidroelectrica şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro pe MWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea. Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie, anul trecut preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08 euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52 euro/MWh. Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidro­electrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.

Reprezentanţii companiei au expli­cat însă că aceste calculele sunt făcute doar pe hârtie şi că nimeni nu ar putea garanta aceste sume în mod real, bursa de energie având riscurile ei şi oscilaţiile ei de preţ.

Mai mult, Hidroelectrica a explicat că în contextul în care ea are credite pe termen lung, are nevoie de astfel de contracte pentru a garanta sumele, iar pe bursa de energie contractele se pot face pe maximum un an.

Totodată, reprezentanţii Hidro­electrica au mai spus că dacă ar duce toată energia pe bursă, industrii energo­intensive în care lucrează mii de angajaţi ar avea de suferit, susţinerea Alro de exemplu prin energie ieftină fiind o prioritate naţională.

Plăteşte mai mult pentru apă

Redevenţa plătită de Hidroelectrica pentru apa folosită în hidrocentrale a fost majorată anul trecut de peste patru ori, de la 0,26 lei la 1,1 lei pe mia de metri cubi.

Această scumpire a determinat creşterea costului cu apa pentru 1 MWh de energie produsă de la 5 lei la 21 lei, respectiv o creştere cu 16% a costului total de producţie, se menţionează în raportul companiei.