Nuclearelectrica, o firmă cu active de 2 mld. euro, a făcut un profit de nici măcar 4 milioane de euro

Autor: Roxana Petrescu 27.07.2011

Nuclearelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali, a avut anul trecut un profit net de numai 3,8 milioane de euro, de trei ori mai mic decât cel din 2009, deşi firma a produs aproape 20% din toată "lumina" din România.

Practic, compania a lucrat în 2010 la o marjă de profit de numai 1%, în contextul în care jucători din liga Nuclearelectrica nu ar trebui să coboare sub 20%.

Situaţiile financiare ale companiei pentru anul trecut au fost publicate pe site-ul Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Nuclearelectrica, alături de alte rapoarte ce ţin de activitatea companiei cum sunt cele întocmite de administratori şi de companiile de audit. Publicarea tuturor aceste date este o premieră pentru companiile controlate de stat caracterizate în general prin opacitate când vine vorba de prezentarea indica­torilor financiari. Pe pagina de internet proprie a compa­niei, raportul pe 2010 nu este încă disponibil. Una dintre cele mai interesante informaţii publicate de Fondul Proprietatea în legătură cu Nuclearelectrica este valoarea imobilizărilor corporale care dă practic o imagine asupra valorii celor mai importante active ale companiei. Centrala nucleară cu Unităţile 1 şi 2 de la Cer­navodă era evaluată la finele anului trecut la 1,58 mld. euro, valoarea totală a imobilizărilor corporale ale Nu­clearelectrica fiind de 8,26 mld. lei (1,96 miliarde de euro), în creştere cu aproape 2% faţă de începutul anului odată cu punerea în funcţiune a unor active.

Reprezentanţii Fondului Proprietatea explicau recent că Nuclearelectrica este o companie puternic subevaluată, principalul motiv fiind acela că firma vinde aproximativ 70% din tot ceea ce produce pe piaţa reglementată, la nişte preţuri stabilite, numai 30% din electricitate fiind vândută pe piaţa liberă. Dacă ar vinde mai mult pe piaţă liberă, Nuclearelectrica ar putea ajunge la o marjă de profit de 20-30%, iar valoarea ei ar putea creşte cu 50%, tot potrivit unor declaraţii făcute de reprezentanţii Fondului Proprietatea.

Deprecierea leului a mâncat profitul

Scăderea profitului net este explicată prin creşterea cheltuielilor financiare înregistrate în contul creditelor pe care compania le are. Astfel, dacă din activitatea de exploatare compania a avut un profit de 179,2 milioane de lei (42,6 milioane de euro), pierderile din activitatea financiară s-au ridicat la 156,1 milioane de lei (37,1 milioane de euro) din cauza reevaluării împrumuturilor pe termen lung în valută.

"Creşterea importantă a cheltuielilor financiare s-a datorat înregistrării în cursul anului 2010 a diferenţelor de curs valutar nefavorabile, ca urmare a devalorizării leului în raport cu valutele străine în care au fost angajate creditele externe pentru realizarea şi punerea în funcţiune a Unităţii 2 de la CNE Cernavodă (Euro, CAD, USD). Depăşirea înregistrată de aceste cheltuieli financiare, faţă de prevederea din BVC, a fost de 384%, iar în sumă absolută de 290,1 mil. lei. Creşterea cheltuielilor totale mai mare decât creşterea veniturilor totale a condus la diminuarea profitului brut realizat faţă de cel prevăzut în BVC cu 82%", se arată în raportul companiei.

La finele anului trecut, compania avea împrumuturi contractate de la bănci în valoare de 2,48 mld. lei (580 mil. euro), principalii creditori fiind Societe Generale (1,32 mld. lei) şi organizaţia internaţională Euratom (957 mil. lei). Unul dintre creditele contractate de la Societe Generale, în valoare de peste 800 mil. lei, este în dolari canadieni. Dolarul canadian a crescut cu 14,7% anul trecut faţă de leu, mult peste creşterea dolarului american (de 9,1%) şi a euro (de 1,3%). În schimb, Nuclearelectrica a plătit anul trecut o dobândă medie de 1% la creditele în valută, faţă de 4% în 2009. Cheltuielile cu dobânzile s-au înjumătăţit, la 44 mil. lei.

Are de încasat 42 mil. euro de la Hidroelectrica

Compania are de recuperat creanţe de 386,2 milioane de lei (circa 92 de milioane de euro) din care 33,5 milioane de lei (aprox. 8 mil. euro) reprezintă impozitul pe profit pe care firma îl are de recuperat de la bugetul statului şi 10,9 mil. lei (2,6 mil. euro) de la salariaţi în contul vânzării apartamentelor de serviciu pe care aceştia le aveau.

Totodată, firma are de recuperat 175,7 milioane de lei (41,8 mil. euro) de la Hidroelectrica, 35,1 milioane de lei (8,3 mil. euro) de la Enel Energie şi 22,6 mil. lei (5,3 mil. euro) de la CEZ Vânzare.