Niculae şi turcii de la Azomureş primesc 35% din producţia Romgaz, iar traderii iau 12%

Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009.

Principalii clienţi care au beneficiat de gaz metan de la Romgaz sunt grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae, care deţine şase combinate de producere a îngrăşămintelor chimice, şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup de investitori turci.

Cele două grupuri au beneficiat de facilităţi din partea statului care le-au permis să consume doar gaze din producţia internă la producţia de îngrăşăminte chimice până la finele lunii septembrie 2010.

Interagro a primit 1,2 mi­liarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 mil. lei (123 mil. euro), în condiţiile în care tari­ful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din pro­ducţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Preţul gazelor produse în România este stabilit de autoritatea de reglementare.

Niculae a beneficiat de această facilitate începând din 2009, deşi este cel mai mare datornic al Romgaz. La finele anului trecut producătorul de gaze avea de recuperat de la grupul Interagro creanţe în valoare de 609 mil. lei (142 mil. euro), dintre care pentru suma de 185,5 mil. lei (43,3 mil. euro) erau constituite provizioane.

"Nu mai livrăm către Interagro de circa trei luni din cauza datoriilor", a declarat Lucian Stancu, di­rector general adjunct al Romgaz.

În octombrie 2010 Guvernul a eliminat facili­tatea oferită producătorilor de îngrăşăminte, care sunt obligaţi acum să consume şi gaze din import. Tot atunci, Niculae a anunţat că-şi închide combinatele. Ioan Niculae nu a putut fi contactat ieri pentru co­mentarii.

Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat anul trecut gaz metan în valoare de 318 mil. lei (75,6 mil. euro), însă nu avea la finele anului nicio datorie faţă de Romgaz.

Electrocentrale Bucureşti, un alt client mare al Romgaz, avea datorii de 539 mil. lei la finele anului trecut. Cele două companii au încheiat un memoran­dum în octombrie 2010 prin care Romgaz ar urma să preia activele CET Iernut, pentru a stinge o parte dintre datorii. Romgaz are de recuperat 58 mil. lei şi de la producătorul de sodă GHCL Upsom, companie aflată în insolvenţă.

Traderii preiau 12% din producţia Romgaz, iar compania importă gaze

Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 mil. lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat cele mai multe gaze (circa 7,56% din livrările Romgaz). WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%.

În schimb, Romgaz a importat circa 730 de mili­oane de metri cubi de gaze, pentru care a plătit 722 mil. lei (171 mil. euro), importurile derulându-se tot prin intermediul unor traderi. În raport se arată însă că gazele importate au fost vândute mai departe la un preţ mediu de 1.093 lei pe mia de metri cubi, de 2,5 ori mai mare decât preţul gazelor produse de Romgaz. Astfel, compania a înregistrat venituri de aproape 800 mil. lei din vânzarea gazelor din import, respectiv un profit de 77 mil. lei.

"Traderii către care vindem gaze din producţia internă nu sunt aceiaşi de la care importăm, ci sunt filiale locale ale acestora. De exemplu, filiala locală a elveţienilor de la WIEE are şi distribuţie şi are astfel nevoie de gaze din producţia internă pentru a-şi face coşul, iar acele gaze le iau de la noi. Noi importăm pentru a vinde mai departe către clienţii care iau gaze din producţia internă de la noi şi au nevoie şi de gaze din import pentru a-şi face coşul", a explicat Lucian Stancu.

De unde vin profiturile companiei?

Romgaz este cea mai profitabilă din portofoliul statului. Compania a realizat anul trecut un profit net de 651 mil. lei (154,6 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de 2009, dar uşor sub nivelul bugetat, în condiţiile în care afacerile s-au ridicat la 3,57 mld. lei (849 mil. euro), cu 12% peste buget şi cu 8% peste nivelul din 2009. Profitul brut, de 892 mil. lei, a fost cu 14% peste nivelul prevăzut în buget. Marja profitului net se ridică astfel la peste 18%, iar marja brută se apropie de 25%.

Profitul din exploatare s-a ridicat la 905,6 mil. lei (215 mil. euro), iar cea mai mare parte, circa 775 mil. lei, provine din activitatea de extracţie a gazelor naturale şi vânzarea acestora pe piaţă. În condiţiile în care veniturile din extracţia şi vânzarea gazelor au fost anul trecut de 2,34 mld. lei, rezultă că marja de profit din această activitate este de 33%.

Liberalizarea preţului gazelor din producţia internă, care este cerută insistent de companiile străine de pe piaţă (Petrom, GDF Suez, E.ON), ar determina o creştere puternică a profitului Romgaz. Compania plăteşte statului o redevenţă care anul trecut s-a ridicat la 209 mil. lei şi mai înregistrează la cheltuieli o cotă de dezvoltare variabilă, care a fost anul trecut de 548 mil. lei (17% din producţia de gaze vândută), mai mică decât în 2009, când s-a ridicat la aproape 700 mil. lei (35% din valoarea producţiei vân­dute), acesta fiind unul dintre factorii care au contri­buit la creşterea profi­tului. Cota de dezvoltare aco­peră o parte din necesarul de investiţii al companiei.

Cea mai bogată companie a statului are lichidităţi de un miliard de lei

Profitabilitatea ridicată a permis companiei să acumuleze lichidităţi semnificative. La finele anului trecut compania avea lichidităţi de 1,11 mld. lei (260 mil. euro), în scădere cu circa 280 mil. lei faţă de finele lui 2009, însă după ce a virat 400 mil. lei la stat sub formă de donaţie.

Aproape 200 mil. lei erau in­vestite în titluri de stat cu o dobândă de 6,96% pe an. La finele lui 2009 compania avea 605 mil. lei în titluri de stat, deci s-ar putea spune că statul şi-a răscumpărat titlurile de stat cu banii companiei.

Acţionarii Romgaz au decis ca din profitul distribuibil disponibil la finele anului trecut, în valoare de 785 mil. lei, să plătească dividende de circa 707 mil. lei (167 mil. euro). Peste 600 mil. lei ur­mau să ajungă astfel la Ministerul Eco­nomiei, care deţine 85% din acţiuni, în timp ce Fondul Proprietatea avea de pri­mit 106 mil. lei pentru parti­cipaţia de 15%.

Cheltuielile salariale au crescut cu 4%

Cheltuielile companiei cu salariaţii au crescut anul trecut cu circa 4%, la 478,2 mil. lei (113,6 mil. euro), şi reprezintă circa 28% din cheltuielile operaţionale totale. Numărul de angajaţi a crescut cu circa 80, la 5.812, iar salariul mediu brut plătit a urcat cu 2,7%, la 5.370 de lei.

Salariile directorilor şi administratorilor au crescut cu 41%, la 8,85 mil. lei (2,1 mil. euro), potrivit notelor la situaţiile financiare publicate pe pagina de internet a Fondului Proprietatea.