Alertă de furtună financiară pe ambele maluri ale Atlanticului

SUA: Mediul de afaceri se pregăteşte pentru default şi retrogradarea ratingului

În SUA, companiile - de la băncile de pe Wall Street la marii producători industriali - îşi fac planuri pentru două scenarii care în urmă cu câteva luni erau de neînchipuit: intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată a datoriilor şi pierderea ratingului de credit "AAA", scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Deşi majoritatea oa­menilor de afaceri nu-şi pot imagina că politicienii ar putea fi atât de necugetaţi încât să lase începând cu data de 2 august guvernul fără banii necesari onorării plăţilor, ei nu pot fi siguri că jocul de intimidare de la Washington dintre democraţi şi republicani nu va căpăta o turnură neaşteptată. Cu aceste scenarii în faţă, directorii unor companii îşi amână vacanţa de vară şi se asigură că afacerile lor au acces suficient la li­chi­dităţi.

O parte din oficialii americani şi din analişti apreciază că SUA vor intra în default dacă până la data de 2 august cele două partide din Congresul SUA şi preşedintele american Barack Obama nu ajung la un acord pentru ridicarea plafonului de îndatorare al guvernului, în prezent de 14.300 de miliarde de dolari şi care a fost atins în luna mai. Ajungerea la un compromis se loveşte, de câteva luni, de divergenţele dintre părţi legate de modul în care va fi redus deficitul bugetar.

Neavând în faţă perspectiva unui compromis, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat că impasul politic din Washington va avea consecinţe grave asupra economiei globale, potrivit The Guardian.

La rândul lui, unul dintre directorii agenţiei de evaluare financiară Moody's, Gus Faucher, apreciază că dacă până săptămâna viitoare politi­cienii nu găsesc o soluţie, consecinţele vor fi cumplite, ţara riscând să fie trasă înapoi în recesiune.

Despre efectele pe care le-ar putea avea un default asupra economiei SUA preşedintele Obama a fost foarte clar:

"Nu am avea destui bani pentru a ne plăti toate datoriile, note de plată care includ cecurile lunare pentru asigu­rările sociale, beneficiile veteranilor şi contracetele semnate de guvern cu mii de afaceri", a avertizat el.

Vestea bună: Deadline-ul real este 15 august

Deşi secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner şi Obama au indicat că instituţia nu se va mai putea împrumuta de pe 2 august, oficialii Trezoreriei n-au spus niciodată că guvernul va rămâne fără lichidităţi pentru a onora notele de plată ale ţării.

Majoritatea analiştilor estimează că lichidităţile nu se vor epuiza până pe 15 august, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Europa: Efectele asupra pieţelor ale planului de salvare s-au şi evaporat

În Europa, entuziasmul adus de planul elaborat săptămâna trecută de liderii zonei euro pentru salvarea Greciei şi evitarea propagării crizei datoriilor în alte ţări ale uniunii monetare pare să se reducă deoarece acesta lasă fără răspuns multe probleme esenţiale, scrie The New York Times.

Acţiunile princi­pa­lelor companii cotate pe bursele din zona euro au intrat pe un curs ascendent după 18 iulie, când au atind minimul acestui an. Marţi însă au scăzut. De asemenea, s-a în­che­iat şi trendul descendent al ran­da­men­telor obligaţiunilor econo­miilor peri­ferice ale uniunii monetare euro­pene. Dobânzile cerute de investitori Spaniei şi Italiei au revenit la nivelul pe care l-au avut înaintea anunţării planului de acţiune al zonei euro. Cel mai bun semn al dispariţiei optimis­mului inves­ti­torilor sunt rezultatele dezamăgitoare ale licitaţiilor recente de titluri spaniole şi italiene. Spania a vândut obligaţiuni de 2,9 miliarde de euro, cu scadenţa la trei şi şase luni, la randamente mai mari şi cerere mai scăzută decât în cazul unei licitaţii similare din iunie.

Ministerul italian al Finan­ţelor a vândut, de asemenea, obligaţiuni de 7,5 miliarde de euro scadente la şase luni la randamente de 2,269%, mult peste cele de 1,988% care au fost stabilite la o licitaţie similară de luna trecută.

Analiştii susţin că planul liderilor zonei euro lasă fără rezolvare prea multe probleme.

"Pachetul de salvare reprezintă un pas uriaş pentru politicienii europeni, dar este un pas mic pentru pieţe", spune Martin van Vliet, economist la ING Bank. "Cred ca va urma încă o salvare a Greciei", a spus Van Vliet.

Cel mai mare neajuns al planului de acţiune, continuă economistul, este că, deşi liderii zonei euro au sporit atri­buţiile fondului de salvare FESF, nu au majorat resursele acestuia. În aceste con­diţii, fondul ar putea fi neputincios în cazul în care alte state vor intra în criză.

Ministrul german de finanţe Wolf­gang Schauble îndeamnă la prudenţă, declarând că încă nu s-a pus capăt crizei din zona euro şi că este nevoie de menţinerea disciplinei pentru a se evita propagarea problemelor.

Vestea bună: Băncile au împrumutat mai puţin de la BCE

Unul din efectele pozitive vizibile ale planului zonei euro este scăderea cu o treime a numărului băncilor care s-au aliniat pentru a primi credite ieftine de la Banca Centrală Europeană, scrie The New York Times. 193 de bănci au accesat împrumuturi pe o săptămână la o dobândă de 1,5%, faţă de 291 de instituţii cu o săptămână în urmă Bănci au împrumutat 164 mld. euro, faţă de 197 mld. euro.