Bursa a scăzut uşor şi vineri, astfel că în luna iulie a consemnat un recul de 2,7%
Bursa a scăzut şi vineri, cu 0,13%, pentru a
cincea zi consecutiv, astfel că în luna iulie a consemnat un recul
de 2,73%, iar în ultima şedinţă investitorii au revenit pe poziţii
de aşteptare, astfel că lichiditatea a fost salvată din nou de
acţiunile Fondului Proprietatea (FP).
După corecţia din luna iulie, ascensiunea din acest an a indicelui general al Bursei, BET-C, s-a redus la 3,55%.
Pieţele internaţionale au fost marcate în prima jumătate a lunii
iulie de prudenţa investitorilor în contextul discuţiilor pentru
acordarea unui nou sprijin financiar pentru Grecia, iar spre
finalul lunii de disputele politice din SUA în ceea ce priveşte
majorarea plafonului da îndatorare.
În luna iulie, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a
scăzut cu 2,97%, în timp ce indicele BET-FI, care reflectă evoluţia
titlurilor celor cinci SIF-uri şi ale acţiunilor FP, a coborât cu
4,26%. Raportat la nivelul de la finalul anului trecut, indicele
BET, este în creştere cu 1,46%, însă indicele BET-FI este deja pe
scădere, consemnând un recul de 1,77%.
În prima parte a şedinţei de vineri majoritatea acţiunilor au fost
transferate la preţuri uşor sub ultimele cotaţii de joi, însă după
mijlocul zilei preţurile au trecut pe creştere uşoară până în jurul
orei 15:30.
După publicarea unor date sub aşteptări privind creşterea PIB în
SUA pieţele europene şi-au accelerat corecţiile, însă pe plan local
influenţa fost marginală, cotaţiile coborând uşor sub închiderea de
joi.
Puţinii investitori prezenţi la tranzacţionare la BVB au continuat
să plaseze ordine pentru volume reduse pentru cele mai multe
titluri. Doar acţiunile emise de 10 companii din cele 78 de
societăţi listate pe principalele patru categorii ale BVB au
înregistrat rulaje de peste 100.000 de lei.
Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, spune că rezolvarea problemelor
datoriilor suverane prin soluţii bine conturate şi soluţionarea
planului de majorare a plafonului de îndatorare al SUA sunt
elementele cheie urmărite de investitori în aceste zile.
"Bursa românească, şi asa greu încercată de dezinteresul specific perioadei de vară, se confruntă cu o lichiditate extrem de redusă şi din cauza precauţiei induse de nerezolvarea problemelor ce ţin de planul de îndatorare al SUA. Cei mai mulţi investitori adoptă o poziţie de aşteptare până la clarificarea problemelor ce ţin de SUA, însă cred că un număr mult mai mare de jucători ar putea reintra în piaţă atunci când climatul economic-financiar internaţional va da semne de stabilizare", a declarat Chişu pentru MEDIAFAX.
Plafonul datoriei de stat a SUA trebuie ridicat până pe 2 august,
când guvernul va fi consumat şi fondurile de rezervă şi va începe
să-şi onoreze obligaţiile financiare în funcţie de priorităţi,
potrivit Trezoreriei SUA. Astfel, Statele Unite ar putea intra în
incapacitate de plată în viitorul apropiat, pierzându-şi ratingul
"AAA".
Titlurile şi obligaţiunile americane cu
rating de top reprezintă o referinţă pentru sistemul financiar
global. Consecinţele intrării SUA în default sau reducerii
ratingului celei mai mari economii a lunii pentru sistemul
financiar şi economia globală sunt greu de imaginat.
Chişu crede că pe măsură ce aceste elemente vor "ieşi din peisaj" şi investitorii se vor uita la rezultatele economice în creştere şi la întărirea economiilor lumii, pieţele vor reveni pe creştere.
"Îmbunătăţirea economiei româneşti dublată de o creştere a
calificativului oferit de S&P pot conduce la o revenire a
bursei autohtone. În varianta optimistă o astfel de evoluţie văd să
se contureze din toamna acestui an", a afirmat
brokerul.
Ultimele operaţiuni cu cele mai lichide zece acţiuni, analizate de
indicele BET, au fost realizate la preţuri în scădere în medie cu
0,39%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus
indicele BET-NG cu 0,3% sub nivelul de joi.
Totodată, acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului
Proprietatea au plasat indicele BET-FI cu 0,29% sub închiderea
şedinţei precedente.
Indicele extins al bursei, BET-XT, care sintetizează evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi FP, a consemnat un recul de 0,17%.
Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 49,7 milioane lei
(11,7 milioane euro), sumă cu 65% peste rulajul şedinţei
precedente, de 30,1 milioane lei (7,1 milioane
euro).
Aproape 90% din lichiditatea bursei a fost asigurată de
transferurile cu acţiunile Fondului Proprietatea, în valoare
cumulată de 43,2 milioane lei. Din această sumă 17 milioane lei au
reprezentat valoarea unui deal cu 0,24% din titlurile
Fondului.
Tranzacţia specială a fost realizată la 0,513 lei, preţ cu 0,39%
sub închiderea de joi, iar pe piaţa principală cea mai recentă
operaţiune a fost efectuată la 0,51 lei, cotaţie în scădere cu
0,97%.
"Acţiunea Fondul Proprietatea este singura care reuşeşte constant
să făcă volum şi să fie atractivă deoarece vânzători există
datorită continuării procesului de conversie, iar cumpărători sunt
de asemenea, fiind atraşi de valoarea de piaţă a acestui fond prin
prisma discountului oferit şi bunele perspective", a mai spus
Chişu.
Titlurile Fondului au fost urmate în topul lichidităţii de acţiunile OMV Petrom (SNP) şi Impact (IMP), cu schimburi de 1,2 milioane lei şi, respectiv, 1 milion de lei. Acţiunile OMV Petrom au încheiat ziua în scădere cu 1%, la 0,3762 lei.
Acţiunile Impact au coborât cu 0,13%, la 0,37 lei. La ora 12:12 au fost cedate două pachete reprezentând 1,85% din titlurile companiei, pentru 1 milion de lei. Acţiunile au fost transferate la un preţ de 0,375 lei, în creştere cu 1,21%.
Acţiunile Amonil (AMO) şi Carbochim (CBC) au încheiat ziua cu cele
mai accelerate creşteri din piaţă, de 14,79% şi, respectiv, de 15%.
Evoluţia titlurilor Amonil a venit pe un rulaj de 563.000 de lei,
iar operaţiunile cu acţiunile Carbochim au totalizat 65.000 de
lei.
Pe piaţa Rasdaq, transferurile au însumat 736.000 de lei, valoare
de peste şase ori mai redusă decât rulajul de joi, de 4,5 milioane
lei.
Acţiunile Argus Constanţa (UARG) au fost cele mai lichide de pe
Rasdaq, cu tranzacţii de 453.000 de lei, iar preţul a urcat cu 25%,
la 4,975 lei.
La finalul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în
scădere cu cel mult 2%, linia fiind urmată şi de majoritatea
pieţelor din Europa Centrală şi de Est, care coborau cu până la
1,4%. Bursa din Croaţia era, însă, în creştere cu
0,5%.
Pieţele europene au fost pe scădere încă din primele minute,
menţinându-se pe traiectoria descendentă din precedentele şedinţe.
Scăderile s-au accelerat după ora 15:30, când s-au publicat datele
despre evoluţia PIB în SUA. Economia Statelor Unite a avut în
trimestrul al doilea o creştere de 1,3%, sub aşteptări, după un
avans revizuit în scădere, de numai 0,4%, în primele trei
luni.