Lidl anunţă primele zece magazine construite de la zero. Şapte noi oraşe apar pe harta nemţilor
Grupul german Lidl, care de la sfârşitul lunii iunie a intrat oficial pe piaţa locală de retail prin rebranduirea celor 107 magazine Plus cumpărate anul trecut, pregăteşte şi primele deschideri ale unor unităţi construite "de la zero" şi a început astfel să înregistreze puncte de lucru pentru 10 noi magazine care ar urma să fie inaugurate cel târziu în luna septembrie.
Reţeaua Plus avea o acoperire semnificativă, în 38 de judeţe din ţară, dar oraşe importante, precum Constanţa sau Zalău, reşedinţe de judeţ, nu erau bifate.
Lidl va veni cu magazine şi în aceste localităţi, precum şi în Câmpulung Muscel, Turda, Şcheia (Suceava), Moineşti şi Drăgăşani, de asemenea localităţi noi pentru compania germană.
Pe de altă parte, Lidl va deschide magazine şi în Slatina şi Râmnicu-Vâlcea, unde există deja câte o unitate din "era Plus", în timp ce în Bucureşti va fi deschis cel de-al şaselea magazin în cartierul Titan, pe bulevardul Liviu Rebreanu, potrivit unei decizii a companiei de la jumătatea lunii iulie, publicată în Monitorul Oficial. Reprezentanţii Lidl nu au oferit detalii suplimentare legate de noile magazine până la închiderea ediţiei.
Luptă strânsă la vârf
Cu zece magazine noi, Lidl ar urma să egaleze reţeaua Penny Market în topul celor mai extinse reţele de supermarketuri, în condiţiile în care nemţii de la Penny au deschis de la începutul anului un singur magazin.
Cu toate acestea, ambele companii vor continua să se extindă.
Potrivit in formaţiilor din piaţă, Lidl are circa 30 de terenuri pentru viitoare magazine, cum părate pe parcursul ultimilor doi ani, în timp ce reprezentanţii Penny au anunţat recent că până la sfârşitul anului vor deschide alte 12 magazine.
Retailul cu politică de discount este de altfel cel mai activ segment de pe piaţa locală în ceea ce priveşte expansiunea, toţi jucătorii mari anunţând planuri de zeci de milioane de euro pentru deschiderea de noi magazine.
Piaţa de retail de discount, în care mai activează şi reţele precum Ka u f l a n d (hipermarket cu politică de discount) sau Macro, poate fi evaluată la circa două miliarde de euro, în timp ce segmentul de hipermarketuri, pe care activează Carrefour, Real, Cora şi Auchan, reprezintă o piaţă de 2,5 miliarde de euro.Toate aceste companii mizează pe elementul "preţ" în campaniile de atragere a clienţilor, iar în ultimele luni jucătorii mai vechi în piaţă au stat cu ochii pe Lidl pentru a vedea strategia de abordare a pieţei.
Cu ce noutăţi a venit Lidl?
Spre deosebire de alte reţele de retail modern care au mărci private circa 20% din produse, Lidl a venit cu mult mai multe branduri proprii, precum Pilos (lactate), Baroni (me ze luri) sau Combino (paste), acestea reprezentând circa 80% din oferta de la raft, potrivit estimărilor ZF.
O parte dintre aceste produse sunt realizate chiar de către producătorii locali, dar sunt şi produse aduse direct de afară, în timp ce brandurile consacrate din industria alimentară sunt comercializate doar "dacă există o cerere mare din partea clienţilor noştri", potrivit declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor Lidl. După deschiderea magazinului din Zalău, Lidl va rămâne cu doar două judeţe neacoperite, respectiv Dolj şi Giurgiu, dar cel mai probabil în decurs de un an vor fi deschise unităţi şi în aceste zone, în condiţiile în care principalii competitori sunt deja acolo.
Prin achiziţia Plus, Lidl a cumpărat în România o afacere cu venituri de peste 300 de milioane de euro la nivelul anului 2009, cel mai recent an pentru care există date, dar care poate ajunge la încasări de jumătate de miliard de euro în decurs de doi-trei ani, ţinând cont de strategia de extindere rapidă adoptată.