Ce s-a schimbat în mesajul preşedintelui după un an de criză: De la „am trecut la mustaţă de faliment“ la „mergem în continuare pe sârmă“

Preşedintele Traian Băsescu a expus ieri la Radio România Actualităţi (RRA) poziţia sa faţă de situaţia ţării, la doar o zi după ce FMI şi-a încheiat misiunea de evaluare la Bucureşti cu un mesaj mai degrabă pozitiv.

Dacă acum un an, tot la RRA, preşedintele susţinea că României i-a trecut glonţul pe la ureche, dar a rămas în picioare, acum mesajul este mai optimist, dar rămâne prudent.

Preşedintele a reiterat ieri ceea ce spusese în discuţiile cu Fondul: salariile bugetarilor nu vor putea creşte în acest an pentru că România joacă încă pe sârmă şi, în plus, anticipata revenire a crizei, în toamnă, ar pune România într-o situaţie dificilă.

FMI a plecat cu un optimism prudent de la Bucureşti, Jeffrey Franks, şeful misiunii, afirmând că activitatea economică se revigorează, iar PIB-ul ar putea să crească cu 1,5% în acest an susţinut de exporturi puternice, un an agricol bun şi reluarea graduală a consumului.

Acelaşi lucru îl spune şi preşedintele: România stă mai bine decât Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia din punctul de vedere al echi­li­brelor macroeconomice şi al nevoii de a se împru­muta, dar joacă încă pe sârmă.

Pentru prima dată preşe­dintele nu a exclus ca unele companii de stat să intre în faliment. El nu a dat nume însă, numind doar o compa­nie căreia nu i s-ar putea întâmpla acest lcuru - CFR. "Nu s-a stabilit încă o listă, dar Guvernul, neavând posi­bi­litatea să plăteacă datoriile acestor regii, va trebui să creeze posibilitatea ca firmele creditoare să vină la masa credală şi din vânzarea activelor companiilor de stat să-şi acopere datoriile."

Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR Marfă, CFR Călători şi CFR Infrastructură se numără printre cele 15 companii de stat care vor avea manageri privaţi, iar la unele dintre ele vor fi înlocuiţi şi membrii CA, declarase anterior Jeffrey Franks pentru Mediafax.

Preşedintele a explicat şi de ce surplusul înregistrat la buget nu poate merge pe majorarea salariilor. Veniturile sunt,

într-ade­văr, cu 451 mil. lei mai mari decât era planificat, în vreme ce cheltuielile au fost cu 1,4 mld. lei sub planificări, dar banii nu pot merge în salarii întrucât deficitul de la fondul de pensii este de 14,2 miliarde de lei. "De ce să nu folosim cei 2,5 miliarde de lei pentru a acoperi din această gaură uriaşă de la fondul de pensii?", a adăugat şeful statului.

Dacă anul trecut şeful statului susţinea că România nu a avut de ales între a tăia salariile şi altceva, acum şeful statului spune că se va încerca remedierea situaţiei, dar de anul viitor.

Preşedintele - 11 august 2010 la RRA

Despre situaţia economică a ţării

• Am ajuns deja la o limită care ne-a dus aproape de un rateu. Am trecut la mustaţă de momentul dificil. Vă pot spune că, uitându-mă la cifrele semestrului unu, încep să devin optimist.

• Sunt optimist în privinţa creşterii economice sănătoase care să nu se mai bazeze pe speculaţii imobiliare şi credite cu buletinul.

• Nu aş vrea să mai revenim la o creştere economică bazată pe sectorul imobiliar exploziv şi extrem de speculativ sau pe credite cu buletinul. Aş vrea să avem o creştere economică sănătoasă şi se prefigurează condiţiile pentru acest lucru.

• Este un lucru îmbucurător faptul că România s-ar putea să aibă o creştere economică de 0,1 - 0,2 % în trimestrul doi faţă de trimestrul unu.

• Dacă nu am fi fost în situaţia să aplicăm TVA crescută, cred că şi trimestrul trei şi patru ar fi fost cu creştere pozitivă. Reducerea cu 25% a fondului de salarii şi creşterea cu 5% a TVA nu mai pot da speranţa că România va avea o creştere pozitivă sau măcar zero în cursul anului 2010.

Despre situaţia oamenilor

• Sunt categorii sociale (profesorii - n. n.) care spun că au salariul mic deşi au o normă de 16 ore pe săptămână. E adevărat că eu am salariu mare după 30 de ani de muncă, iar un stagiar din această categorie câştigă 600 de lei pe lună.

• Ar trebui să ne obişnuim cu sentimentul că suntem responsabili pentru viaţa noastră şi nu statul. Statul creează un mediu mai bun sau mai rău. Nu poţi să distrugi un stat cerându-i să facă un împrumut pentru a mări salariile.

Despre politicieni

• Dacă eu aş fi fost implicat, PDL ar fi fost mult mai precis în acţiunea politică. N-ar fi existat în PDL niciun politician care nu respectă regula de aur. Discutăm în interior şi când am decis ceva, respectăm toţi. Indiferent că s-ar fi numit Preda (Cristian Preda - n.n.), Sever Voinescu, Radu Alexandru (care îi ceruseră demisia lui Emil Boc - n.n.) , n-ar fi fost în partid dacă eu conduceam partidul.

Preşedintele - 2 august 2011 la RRA

Despre situaţia economică a ţării

• România este în situaţia de a merge pe sârmă, cu atenţie, fără populisme, cu pragmatism. Atenţie, România este încă fragilă.

• România stă mai bine decât Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice şi al nevoii de a se împrumuta.

• Nu exclud posibilitatea ca unele regii de stat să fie lăsate să intre în faliment. Nu s-a stabilit încă o listă, dar Guvernul, neavând posibilitatea să plăteacă datoriile acestor regii, va trebui să creeze posibilitatea ca firmele creditoare să vină la masa credală şi din vânzarea activelor companiilor de stat să-şi acopere datoriile.

• Nu mai putem tolera cangrene în economia românească. Va rămâne amintire faptul că Guvernul scoate din dificultate orice companie.

• Vorbim despre disponibilizările de la stat ca şi cum ar fi crimă. Trebuie susţinută economia privată, sectorul privat prin lansare de investiţii, pentru că acolo se creează locuri de muncă, iar statul din ce în ce mai mult trebuie să devină discret în cheltuielile pe care le face.

Despre situaţia oamenilor

• Fac un apel chiar la români, care ştiu că sunt supăraţi pe mine, înjură: să înţeleagă că nimeni n-a vrut să le ia din salariu. Dar sunt momente în care oamenii politici trebuie să facă ce trebuie şi nu ceea ce ar dori.

• Dacă nu apare un derapaj, obiectivul nostru este ca începând cu ianuarie să continuăm procesul de recuperare a salariilor tăiate înainte de a ne gândi la reducerea impozitelor.

Despre polticieni

• Este o variantă pe care n-am încurajat-o (economatele şi coşul pensionarului - n.n.). Am etichetat-o de la bun început ca fiind populistă, pentru că ea nu poate ţine. Deci este, cum să spun, găseşti nişte furnizori care îţi dau direct... Am mai văzut experienţa asta şi s-au închis magazinele a doua zi după alegeri. Cred că a venit timpul ca politicienii să nu mai păcălească oamenii.