Datoria publică trece pragul de 200 mld. lei
Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 miliarde de lei în luna mai, peste pragul de 200 de miliarde de lei (49 miliarde de euro), după ce în aprilie se înregistrase o scădere a datoriei cu 3,5 miliarde de lei faţă de luna precedentă.
Ritmul de creştere s-a temperat însă comparativ cu anul trecut, când erau creşteri de la o lună la alta şi cu 10-13 mld. lei.
Majorarea datoriei publice din luna mai a fost determinată în principal de împrumuturile în valută, Trezoreria luând în luna mai 939 de milioane de euro de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni în valută pe piaţa internă, cu maturitate de trei ani. Suma reprezintă circa 3,9 miliarde de lei.
Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank, aminteşte că împrumutul a fost contractat după ce Banca Naţională a redus rata rezervelor minime obligatorii la valută de la 25% la 20%, cu aplicabilitate din luna mai.
"Având în vedere că statul avea de plătit în luna iulie circa 2,5 miliarde de euro, necesarul de finanţare trebuia asigurat din timp. În plus, titlurile de stat denominate în lei emise în luna mai au avut o valoare de circa 5 miliarde de lei, comparativ cu o sumă ajunsă la scadenţă de 3,9 miliarde de lei (aferentă titlurilor emise anterior), ceea ce reprezintă pe net o creştere a datoriei cu încă 1,1 mld lei."
Comparativ cu sfârşitul anului trecut, datoria s-a majorat cu 6 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an, ponderea ei în PIB trecând de 37%. Ritmul de creştere a datoriei a încetinit însă, având în vedere că în perioada ianuarie - mai 2010 soldul datoriei publice s-a majorat cu 31 mld. lei.
Şi situaţia la patru luni evidenţiază o temperare a ritmului alert de creştere a datoriei din ultimii doi ani, care devenise îngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB. În perioada ianuarie - aprilie 2011 datoria publică a crescut cu doar 1 mld. lei, faţă de creşterea de 26,6 mld. lei în primele patru luni din 2010, din care aproximativ 13,6 mld. lei au fost tranşe din împrumuturile de la FMI şi Comisia Europeană.
După ce în ianuarie 2011 datoria publică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creştere s-a accentuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%. Aprilie a venit cu o scădere a datoriei faţă de martie, pentru ca în mai să se reia ascensiunea.
În luna mai datoria publică denominată în lei a fost de 85,3
mld. lei, nivel comparabil cu cel din aprilie, în timp ce datoria
denominată în euro a ajuns la 84,5 miliarde de lei, în creştere
cu 4,7 miliarde de lei.
Important în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o îmbunătăţire, Ministerul de Finanţe reuşind să atragă finanţare pe scadenţe mai mari de un an, a afirmat Molnar. În plus, diminuarea deficitului fiscal conduce la o încetinire a ritmului de creştere a datoriei publice în timp.
Până acum structura datoriei României avea un profil nefavorabil al scadenţelor, având în vedere ponderea mare a împrumuturilor pe termen scurt, de sub 1 an. Însă, în ultima perioadă, împrumuturile cu scadenţe lungi au crescut, în timp de creditele cu scadenţe pe termen scurt au scăzut uşor.
"Având în vedere evoluţiile actuale şi angajamentele pe care guvernul şi le-a asumat în faţa FMI şi Comisiei Europene, este de aşteptat ca datoria publică raportată la PIB să-şi încetinească considerabil ritmul de creştere faţă de ceea ce a fost observat în ultimii doi ani", anticipează economistul RBS Bank.
Ea a menţionat că evoluţia datoriei publice în termeni relativi (raportat la PIB) depinde de mai mulţi factori: ritmul de creştere a PIB - o influenţă în sensul scăderii datoriei ar putea fi o creştere a PIB mai rapidă decât creşterea datoriei în termeni nominali, evoluţia deficitului fiscal, dar şi de realizarea planului de privatizare - sumele obţinute astfel reprezentând o sursă de finanţare care degrevează statul de a cumula noi datorii.
La nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţă şi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi ratele de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari.
Ce s-a întâmplat anul trecut?
România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingerea plafonului de 60% din PIB, agreat la nivel european, însă problema, cel puţin până în decembrie 2010, a fost accelerarea ritmului de creştere şi direcţionarea banilor preponderent către cheltuieli curente cu pensiile şi salariile, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au rămas la un nivel extrem de redus. Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în ultimii ani creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub 30%.
Anul trecut datoria publică a continuat să crească într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. lei (46 mld. euro), iar ponderea în PIB a fost de aproape 38%, sub pragul impus de criteriile de la Maastricht (60% din PIB).
Datoria publică a crescut însă de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu circa un mld. euro pe lună. Deşi finanţele au reuşit să reducă uşor deficitul bugetar, ritmul rapid de creştere al datoriei publice şi perspectivele slabe privind creşterea economică erau percepute în 2010 ca fiind principalele vulnerabilităţi.
Deficitul bugetar s-a redus în 2010 cu circa 3 mld. lei comparativ cu 2009, la 33,3 mld. lei, în timp ce datoria publică a urcat cu 46,5 mld. lei. Între datoria publică şi deficitul bugetar există un decalaj, având în vedere istoricul şi dobânzile.