Altăr Moisă, profesor de finanţe la ASE: nu mă îngrijorează Statele Unite, ci Europa, pentru că nu are capacitate de reacţie
Autor:
Sorin Pâslaru
08.08.2011
Profesorul de finanţe Moisă Altăr de la Facultatea de Finanţe Bănci Asigurări şi Burse de Valori din cadrul ASE Bucureşti spune că nu este îngrijorat atât de scăderea ratingului de ţară al SUA cât de evoluţia din Uniunea Europeană.
"Americanii au capacitate de
reacţie, dar Europa este un colos care stă într-un singur picior.
Faptul că nu dispune şi de politica fiscală, ci doar de
instrumentele monetare este cea mai mare problemă", a explicat
profesorul.
Statele Unite au suficiente
mecanisme să îşi revină, chiar dacă va mai dura, dar Europa nu este
suficient de flexibilă.
"Problema din SUA nu mă
îngrijorează pentru SUA ci pentru Europa şi ţările periferice cum
este România.
Va fi o ondulaţie iar cu cât eşti mai slab cu atât
eşti mai afectat", a explicat Altăr Moisă.
Europa, spre deosebire de
Statele Unite care are aceeaşi Constituţie din 1780 încoace, cu
mici amendamente, nu are o structură solidă şi în acelaşi timp
flexibilă, capabilă să absoarbă şocurile şi să le depăşească. "Ai
centralizată politica monetară, dar nu ai centralizată politica
fiscală, politica de salarii. Bugetul UE, de doar 1% din PIB-ul
Uniunii, este insignifiant pentru intervenţii. Europa are un singur
plăân sănătos - Germania, încă unul care nu prea este sănătos -
Franţa, iar restul sunt ţări periferice care nu au avut mecanisme
de control şi reglare."
Profeosrul aminteşte în context
că este o iluzie faptul că o economie se poate autoregla singură,
iar ceea ce se întâmplă acum în economia mondială este rezultatul
unor decenii de dereglementare.
"Am predat cibernetica mulţi ani
şi am citit despre mecanismele de auto-reglare, inclusiv ceea ce
susţine Şcoala Austriacă (economiştii din această Şcoală proclamă
liberalismul extrem în economie - n.red.). Problema este că o
economie nu are suficiente mecanisme de auto-reglare decât atunci
când e soare şi nu bate vântul, adică niciodată. Deceniile de
dereglementare au dus la toate aceste probleme pe pieţele
financiare care se revarsă acum în economia reală".
Scăderea ratingului SUA nu este
o mare lovitură pentru economia americană, nefiind comparabilă cu
şocul prăbuşirii Lehman Brothers. Ceea ce se întâmplă acum pe pieţe
nu este decât consecinţa crahului de atunci şi probabil că avem în
faţă încă un deceniu de turbulenţe mai mult sau mai puţin puternice
cum a fost scăderea burselor de la sfârşitul săptămânii
trecute.
"Când a căzut Lehman Brothers în
2008 eram la o conferinţă în Statele Unite şi profesorii cu care am
discutat au apreciat că urmează pentru economia mondială o perioadă
izomorfă (termen din matematică ce descrie o asemănare între două
structuri - n.red) cu deceniul pierdut al Japoniei", a explicat
profesorul.
După o criză care a şters şi 50%
din valoarea imobilelor la începutul anilor '90, Japonia a avut
timp de un deceniu o creştere mediocră, de sub 1% pe
an.
"Modelele tradiţionale din
finanţe nu mai dau un răspuns la ceea ce se întâmplă în economia
globală. Trebuie refăcut tot în domeniul modelării".
Ce se poate întâmpla în
România?
"Noi ne lăudăm că au crescut exporturile, că
avem creştere economică pe seama lor, dar nu există destul valoare
adăugată. Dacă se zgâlţâie zona euro, şi puţina creştere pe care o
avem din exporturi se va gâtui", a spus profesorul Altăr
Moisă.