Altăr Moisă, profesor de finanţe la ASE: nu mă îngrijorează Statele Unite, ci Europa, pentru că nu are capacitate de reacţie

Autor: Sorin Pâslaru 08.08.2011

Profesorul de finanţe Moisă Altăr de la Facultatea de Finanţe Bănci Asigurări şi Burse de Valori din cadrul ASE Bucureşti spune că nu este îngrijorat atât de scăderea ratingului de ţară al SUA cât de evoluţia din Uniunea Europeană.

"Americanii au capacitate de reacţie, dar Europa este un colos care stă într-un singur picior. Faptul că nu dispune şi de politica fiscală, ci doar de instrumentele monetare este cea mai mare problemă", a explicat profesorul.
Statele Unite au suficiente mecanisme să îşi revină, chiar dacă va mai dura, dar Europa nu este suficient de flexibilă.
"Problema din SUA nu mă îngrijorează pentru SUA ci pentru Europa şi ţările periferice cum este România. Va fi o ondulaţie iar cu cât eşti mai slab cu atât eşti mai afectat", a explicat Altăr Moisă.
Europa, spre deosebire de Statele Unite care are aceeaşi Constituţie din 1780 încoace, cu mici amendamente, nu are o structură solidă şi în acelaşi timp flexibilă, capabilă să absoarbă şocurile şi să le depăşească. "Ai centralizată politica monetară, dar nu ai centralizată politica fiscală, politica de salarii. Bugetul UE, de doar 1% din PIB-ul Uniunii, este insignifiant pentru intervenţii. Europa are un singur plăân sănătos - Germania, încă unul care nu prea este sănătos - Franţa, iar restul sunt ţări periferice care nu au avut mecanisme de control şi reglare."
Profeosrul aminteşte în context că este o iluzie faptul că o economie se poate autoregla singură, iar ceea ce se întâmplă acum în economia mondială este rezultatul unor decenii de dereglementare.
"Am predat cibernetica mulţi ani şi am citit despre mecanismele de auto-reglare, inclusiv ceea ce susţine Şcoala Austriacă (economiştii din această Şcoală proclamă liberalismul extrem în economie - n.red.). Problema este că o economie nu are suficiente mecanisme de auto-reglare decât atunci când e soare şi nu bate vântul, adică niciodată. Deceniile de dereglementare au dus la toate aceste probleme pe pieţele financiare care se revarsă acum în economia reală".
Scăderea ratingului SUA nu este o mare lovitură pentru economia americană, nefiind comparabilă cu şocul prăbuşirii Lehman Brothers. Ceea ce se întâmplă acum pe pieţe nu este decât consecinţa crahului de atunci şi probabil că avem în faţă încă un deceniu de turbulenţe mai mult sau mai puţin puternice cum a fost scăderea burselor de la sfârşitul săptămânii trecute.
"Când a căzut Lehman Brothers în 2008 eram la o conferinţă în Statele Unite şi profesorii cu care am discutat au apreciat că urmează pentru economia mondială o perioadă izomorfă (termen din matematică ce descrie o asemănare între două structuri - n.red) cu deceniul pierdut al Japoniei", a explicat profesorul.
După o criză care a şters şi 50% din valoarea imobilelor la începutul anilor '90, Japonia a avut timp de un deceniu o creştere mediocră, de sub 1% pe an.
"Modelele tradiţionale din finanţe nu mai dau un răspuns la ceea ce se întâmplă în economia globală. Trebuie refăcut tot în domeniul modelării".
Ce se poate întâmpla în România?
"Noi ne lăudăm că au crescut exporturile, că avem creştere economică pe seama lor, dar nu există destul valoare adăugată. Dacă se zgâlţâie zona euro, şi puţina creştere pe care o avem din exporturi se va gâtui", a spus profesorul Altăr Moisă.