Noul val al crizei datoriilor suverane avertizează politicienii să reducă cheltuielile statului

Turbulenţele de pe burse provocate de criza datoriilor în Europa şi retrogradarea SUA sună alarma inclusiv pentru politicienii români: ţineţi în frâu cheltuielile statului ca să supravieţuiască economia.

Lumea este pe cale să cadă încă o dată într-o criză de amploarea celei provocate de căderea Lehman Bro­thers în septembrie 2008. Joi şi vineri, bursele lumii s-au cutremurat, iar în noaptea de vineri spre sâm­bătă Standard & Poor's a anunţat inimaginabilul: ratingul SUA a fost coborât cu o treaptă, de la AAA la AAĂ.

Bursele europene, asiatice şi cea din SUA au scăzut joi cu 4-5%, pentru ca vineri să-şi revină doar pentru că Statele Unite au anunţat un şomaj de 9,1% pentru luna iulie, în scădere, imperceptibilă, dar scădere, cu 0,1% faţă de şo­majul în iunie.

A urmat însă şocul anunţului scăderii ratingului SUA, care a determinat imediat scăderi sâmbătă pe pieţele din Arabia Saudită cu 5%.

Cea mai mare temere rămâne zona euro, unde datoriile publice ale Spaniei şi Italiei, de mii de miliarde de euro, devin o piatră de moară pentru economii dacă randamentele obligaţiunilor se menţin la peste 6%.

Majoritatea analiştilor, bancherilor, specialiştilor, managerilor şi oamenilor de afaceri consultaţi de ZF în aceste două zile de foc spun că cea mai afectată de noul val al crizei este Uniunea Europeană, iar canalul pe care se va transmite în România este cel al diminuării exporturilor, care se va reflecta în diminuarea veniturilor bugetare.

Florin Luca, un bancher român care lucrează ca Director Mari Clienţi la grupul francez Societe Generale, la Paris, spune că acum, spre deosebire de momentul Lehman Brothers din 2008, statele sunt sancţionate de pieţe pe motive legate de lipsa de încredere privind capacitatea lor de a-şi plăti datoriile.

"Cred că în primul rând statele vor trebui să-şi regândească modelele de intervenţie în economie. În loc de a fi arbitru şi simplu consumator de resurse, statul va trebui să devină actor în business şi producător de valoare", a spus Luca.

În plan intern, România este acum într-o poziţie fiscală mai bună decât în 2008, la momentul prăbuşirii Lehman, în condiţiile în care a aplicat o serie de măsuri de ajustare fiscală, reu­şind să reducă deficitul bugetar şi să atenueze ritmul de creştere al datoriei publice. Însă procesul de ajustare trebuie să continue, iar apropierea anului electoral 2012 trans­mite deja unele semnale de îngrijorare, având în vedere antecedente de eu­forie electorală ale politicienilor români, care au dus la corecţii ulterioare costisitoare şi dureroase pentru populaţie.

România trebuie să ţină cu dinţii în aceste condiţii dure de pe pieţele financiare de ţinta de deficit bugetar şi să reducă cu adevărat costurile statului.

"Trebuie să înţelegem că nu mai putem permite dezechilibre bugetare şi să ne ţinem de scăderea deficitului bugetar, care este estimat la 4,4% din PIB, şi trebuie să vedem că datoria publică explodează în toată lumea", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Guvernul a încheiat cu un deficit de 2,02% din PIB la şase luni, dar întrebarea este ce se "ascunde sub preş" la semestrul I, care a respectat ţinta, având în vedere neînţelegerile privind bugetul de la Sănătate care au dus la demisia ministrului şi arieratele companiilor de stat. De asemenea, mult-clamata reformă a pensiilor speciale nu a făcut decât să majoreze deficitul bugetului de pensii de la 3,1 mld. lei la 4,7 mld. lei pe primele patru luni. Situaţia devine cu atât mai complicată cu cât analiştii băncilor au anunţat deja că iau în calcul revizuirea în jos a creşterii economice din 2012.

Nicolae Chideşciuc, economistul-şef al ING, afirmă că prognoza sa de 3,5% pentru 2012 va fi rectificată în jos, probabil la 3,0%, faţă de o prognoză oficială de 4%.

Chideşciuc susţine că situaţia de pe plan global devine foarte dificilă în condiţiile în care stimulii fiscali s-au epuizat şi economia mondială va trebui să suporte noi reduceri de cheltuieli bugetare. Alţi analişti apreciază că derularea evenimentelor din ultima săptămână arată că pieţele nu sunt mulţumite de soluţiile oferite de guvernele lumii la criza datoriilor. "Nu mai există un Helmut Kohl, un Ronald Reagan, un Gorbaciov, care să ofere lumii mesaje credibile şi să fie dispuşi să facă şi compromisuri", spune Matei Păun, partener la compania de consultanţă în fuziuni şi achiziţii BAC Investment.

În weekendul trecut, şefii de stat şi ai băncilor centrale ale celor mai mari ţări au făcut conferinţe telefonice şi au dat mesaje de liniştire către burse. Premierul Emil Boc a declarat duminică că România are nevoie de maximă precauţie. "România trebuie să rămână extrem de precaută şi să respingă orice fel de politică ce ar dezechilibra bugetul, ce nu pot fi decât politicile cu tentă populistă. Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu putem consuma mai mult decât producem."Andreea Vass, consilierul economic al premierului, a spus: "Vulnerabilităţile externe sunt mai bine gestionate acum. Datoria publică, chiar dacă este mai mare acum decât în 2008, nu e o vulnerabilitate. Datoria externă pe termen scurt totală, cea publică şi cea privată, contează ca vulnerabilitate. Din acest punct de vedere, acordul cu FMI este o plasă de siguranţă", a spus Vass.Ioan Ariton, ministrul economiei, a spus ieri că pentru o analiză "nu este momentul şi nu este cazul acum". "Vorbim mâine", a promis ministrul, care a precizat că este în drum spre Bucureşti, iar Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei României, a spus că nu poate da un răspuns ieri (referitor la o strategie de contracarare a eventualelor şocuri - n.n.), pentru că presupune un acord al preşedintelui pentru o declaraţie.


Nicio reacţie de la Ministerul de FinanţeMinistrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu a putut fi contactat ieri, iar purtătorul de cuvânt al ministerului Ilinca Teodoriu a spus că este în concediu. Reducerea ratingului SUA este apreciată de analistul Aurelian Dochia ca o schimbare "a etalonului de măsură de pe pieţele financiare". "Nu ai cu ce înlocui economia americană. Germania şi Marea Britanie care mai au ratingul AAA sunt de cinci ori mai mici, iar China poate peste 20 de ani îşi va putea asuma rolul de locomotivă globală", a spus Dochia. Doru Lionăchescu, partener la Casa de Investiţii şi Consultanţă Capital Partners, spune că pieţele financiare vor acum măsuri de reducere a cheltuielilor şi restructurare a cheltuielilor statelor. "Pieţele spun: we want the red meat today (vrem să mâncăm carne astăzi - n. red.), adică vor astăzi decizii de menţinere a cheltuielilor sub control. Degeaba au ieşit oficialii italieni cu angajamentul că vor reduce cheltuielile în 2014, iar apoi că vor începe şi mai devreme, în 2013. Pieţele vor acum să fie convinse că deficitele bugetare vor scădea", a spus Lionăchescu. El afirmă că la ora actuală statele au devenit mai slabe decât pieţele, iar disponibilul s-a mutat din ţările bogate în zone ca Asia sau Orientul Mijlociu care aşteaptă randamente.


Sistemul financiar-bancar este sănătos în RomâniaDin activele financiare mondiale de 53.000 de miliarde de euro câte existau la sfârşitul anului 2010, adică aproape egale cu PIB-ul mondial, circa 46.000 miliarde sunt deţinute de fonduri de pensii, fonduri mutuale şi companii de asigurări, alte 3.000 de miliarde de euro de fondurile suverane (ale statelor cu surplusuri ca Norvegia sau Arabia Saudită), iar 2.000 de miliarde de euro de hedge-fund-uri, adică fondurile speculative. Ce se va întâmpla în businessul românesc dacă mai vine un episod de cădere? Oamenii de afaceri consultaţi de Ziarul Financiar spun că sunt "antrenaţi" deja în reducerea cheltuielilor, iar ceea ce trebuie făcut de acum este orientarea spre valoare adăugată. Adrian Vasilescu de la BNR a atenţionat de asemenea asupra anului 2012, an electoral, partidele trebuind să înţeleagă că nu trebuie să se mai bată în pomeni electorale, ci în programe coerente de revigorare a economiei. Se poate transmite această scădere brutală de pe bursele lumii înspre sistemul financiar-bancar, aşa cum s-a întâmplat în toamna anului 2008? "În niciun caz. Pot spune că în România există un paradox specific: avem o criză economică fără să fie o criză financiară şi nu există semne că o criză financiară va veni peste noi".