Absorbţia fondurilor de la UE: prăbuşire de 60% în iulie. Aşa atrage Guvernul 3 mld. € în acest an?

Autor: Gabriel Razi 08.08.2011

În iulie în conturile beneficiarilor de fonduri structurale au intrat în total 75 de milioane de euro, jumătate faţă de media lunară din primele şase luni ale acestui an. Cum crede Cătălin Vătafu, şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), că va aduce în economie 3 mld. euro până la sfârşitul anului?

Funcţionarii responsabili de fondurile europene procesează mai lent cererile de rambursare pentru că sunt ocupaţi cu reverificarea contractelor cu probleme, motivează Cătălin Vătafu plăţile modeste din iulie.

"În acest moment, contextul nefavorabil generat de rapoartele de audit ale Comisiei Europene a determinat o suplimentare consistentă a sarcinilor autorităţilor de management şi de aceea probabil au procesat mai încet o parte din cererile de rambursare transmise de beneficiari", afirmă Vătafu.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului în a doua parte a lunii trecute să nu mai trimită la Bruxelles facturi spre decontare, justificând că există suspiciuni privind nereguli în cadrul proiectelor pe fonduri structurale. Preşedintele Băsescu a subliniat că dacă auditul financiar al Comisiei Europene descoperă nereguli în derularea acestor proiecte, România ar putea pierde bani europeni.

Cu toate că Vătafu pune plăţile mici din iulie pe seama acestei decizii, în acelaşi timp afirmă că la nivelul beneficiarilor nu ar trebui să se resimtă nicio turbulenţă. În plus, el mai spune că autorităţile vor reuşi să suplinească lipsa banilor, apărută odată cu suspendarea trimiterii cererilor de rambursare către Bruxelles printr-un fond de 600 de milioane de euro.

"Este vorba despre o alocare temporară de fonduri, autorităţile de management vor avea la dispoziţie aceşti bani din care vor putea face plăţi către beneficiari în perioada imediat următoare până la reluarea procesului de rambursare. Banii vin din Buget, statul iese în piaţă, ca de obicei, şi face rost de resurse", explică Vătafu.

Mizează pe sfârşitul anului

În acest moment plăţile pentru proiectele pe fonduri europene ar fi trebuit să se ridice la 1,5 miliarde de euro, având în vedere că Vătafu a anunţat de mai multe ori că este sigur că plăţile pe fonduri de la UE se vor ridica la 3 miliarde de euro la sfârşitul anului.

Datele oficiale arată însă că plăţile pentru proiectele contractate prin fonduri europene se ridică după primul semestru la 940 de milioane de euro. Apare astfel un minus de 500 de milioane de euro faţă de sumele care ar fi trebuit atrase până în prezent, conform ţintei ACIS.

Responsabilii de la ACIS mizează însă pe un avans al plăţilor în a doua parte a anului în condiţiile în care atunci ei speră că vor fi decontate cele mai mari facturi pentru proiectele de Transport sau Mediu. "Din septembrie ne aşteptăm la facturi mari pe programele de infrastructură cum ar fi cel de transport, mediu sau Programul Operaţional Regional. Ştim din anii trecuţi că plăţile din semestrul al doilea sunt de două ori mai mari decât cele din semestrul întâi", spune la rândul său Ştefan Ciobanu, director al ACIS.

De la începutul anului în economie au intrat circa 940 de milioane de euro ca plăţi pentru proiectele contractate prin fonduri europene. Dacă se va păstra acest ritm, România va reuşi să atragă în acest an fonduri de la UE în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, puţin peste jumătate din ţinta de 3 miliarde de euro asumată de Guvern.