Declarativ, alarmă de gradul zero: Niciun exces în politica fiscală sau monetară
După ce au tratat primele zile din august ca pe o obişnuită perioadă de vacanţă, amânând să "deseneze" scenariile de contracarare a eventualelor efecte de contagiune ale noii crize, responsabilii politici şi guvernamentali au oferit ieri primele indicii ale acţiunilor viitoare.
Verdictul pieţelor este clar: responsabilitatea este acum în mâna oamenilor politici. Ce se întâmplă la Bucureşti? Există o uşoară îngrijorare, susţin responsabilii guvernamentali, dar adaugă aproape felicitându-se că măsurile din trecut, mai ales în privinţa restângerii cheltuielilor fac ca România să se simtă, într-un anume fel, ferită. Depindem de reacţia pieţelor internaţionale pentru că România nu este izolată, iar o încetinire a economiilor din Vest ar putea afecta exporturile şi odată cu ele creşterea economică: de aceea cuvântul de ordine trebuie să fie "prudenţă".
Într-o primă reacţie de după depunctarea de către S&P a SUA, preşedintele Traian Băsescu a răspuns prin purtătorul de cuvânt Valeriu Turcan întrebărilor ZF în legătură cu noua criză.
Potrivit şefului statului, România ar putea fi afectată de evoluţiile economice, în principal în zona euro, dar - subliniază şeful statului - "şi de stoparea proceselor de ajustare a costurilor la nivelul statului sau a reformelor structurale majore în plan naţional, mai ales ca efect al ciclului electoral". Cu alte cuvinte, ajustarea costurilor şi reformele structurale majore trebuie să continue.
Preşedinţia arată că şeful statului a avut o consultare permanentă cu Banca Naţională şi cu Guvernul României fără a răspunde însă întrebării legate de posibile consultări cu responsabili europeni sau americani.
Premierul Emil Boc a reluat ieri o parte a semnalelor transmise duminică, anume că în privinţa politicilor fiscale şi guvernamentale măsura este "precauţie şi moderaţie".
"Cuvintele de ordine este acela de precauţie şi moderaţie în tot ce înseamnă politici fiscale şi politici guvernamentale. Pieţele internaţionale nu sunt calme, situaţia nici din America, nici din Europa nu este încă stabilă din punct de vedere economic."
Pe de altă parte, arată şeful Guvernului, România are avantajul unei uşoare stabilităţi macroeconomice determinate de măsurile luate anul trecut, "dar nu avem voie să facem niciun exces care să compromită această stabilitate, nici în politica fiscală, nici în politica monetară şi evident trebuie să fim atenţi la ceea ce se întâmplă cu pieţele internaţionale de care depindem în mod foarte clar".
Şeful Guvernului arată că politica Executivului este, în continuare, aceea de a avea în 2012 un deficit de 3%, restucturarea aparatului bugetar va continua, ca şi reforma companiilor de stat.
Ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu afirmă că România trebuie să fie puţin îngrijorată în legătură cu criza mondială, dar, pentru că am fost prudenţi, nu suntem într-o situaţie disperată.
Nu de aceeaşi părere este opoziţia, care, ieşită din amorţeală, susţine că efectele noii crize ce se arată la orizont vor avea consecinţe foarte puternice asupra economiei.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a simţit debutul crizei (al primeia, dacă se stabileşte că acum avea de-a face cu o altă criză şi nu cu prelungirea celei începute la noi în 2008) în ultimele luni ale mandatului său. Tăriceanu a fost aspru criticat pentru că nu a luat rapid măsuri de reducere a cheltuielilor şi mai ales că, pe fondul reducerii veniturilor provocată de încetinirea economică, nu a ajusta cheltuielile la noua realitate, ba mai mult, pentru a acoperi golurile vistieriei, a cheltuit banii din privatizarea BCR, peste 2 mld. euro, pentru pensii şi salarii. La trei ani de atunci, el comentează pentru Mediafax situaţia de astăzi, acuzând totodată actualul guvern de proasta gestiune a crizei: "România este extrem de fragilizată în urma crizei economice, care a fost prost gestionată de guvernul Boc, care a agravat efectele crizei mondiale şi nu a luat niciun fel de măsuri de redresare. Prin urmare, România, în momentul de faţă, poate să aibă riscuri mult mai mari decât celelalte ţări cu economii mai solide care au intrat în faza de revenire, de creştere şi, ca atare, sunt foarte preocupat de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, pentru că efectele unei noi crize care pare să se profileze vor avea efecte foarte puternice asupra slabei noastre economii".
Preşedintele PNL Crin Antonescu a susţinut şi el că şocurile din economia mondială se vor repercuta nefast şi asupra României, care este în continuare fragilizată de guvernanţi, dar şi de diminuarea exporturilor pe pieţe care se contractă şi de puterea de cumpărare redusă.