Sănătatea ar putea avea o nouă lege. Pentru prima dată se discută despre spitale privatizate şi case de asigurări private

Proiectul se doreşte a fi gata anul acesta şi este iniţiat de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice, care îl va înainta Ministerului Sănătăţii.

Ce ar putea aduce nou această lege

"Proiectul de lege trebuie să genereze cât mai puţine schimbări, astfel încât să fie aplicabil rapid", spune Virgil Păunescu, consilier prezidenţial al departamentului de sănătate.

Cu toate acestea, noua lege, inspirată din modelul olandez, va marca schimbarea din temelii a unui sistem care este departe de a funcţiona. Odată cu apariţia Casei Na­ţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în 1999, următorul pas important în istoria sănătăţii a fost în 1996, când a apărut actuala lege în pre­zent în vigoare. De atunci, mă­surile luate nu au fost grupate într-un pachet legislativ compact.

Cea mai importantă modificare este probabil concurenţa pe care o va aduce între casele de asigurări de sănătate, odată cu apariţia celor private.

În prezent, singura entitate care finan­ţează sistemul de sănătate este Casa Na­ţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), independentă de Ministerul Sănătăţii, care primeşte banii strânşi din contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor la fondul pentru sănătate. Practic, CNAS deţine monopolul în administrarea banilor privaţi, strânşi prin aceste contribuţii. Propunerea Comisiei este de înfiinţare a unor case private de sănătate, al căror număr minim să fie stabilit prin lege astfel încât să existe concurenţă.

Păunescu spune că la CNAS merg în medie 200 de euro (sumă aproximativă care rezultă din împărţirea celor 4 mld. euro, fon­durile CNAS, la numărul de asiguraţi) pen­tru fiecare contribuabil, iar casele private vor solicita aceşti bani pentru asiguraţii lor.

"Casa respectivă va trebui să facă tot ce poate pentru a oferi maximum de servicii cu aceşti bani. (...) Ea îşi va stabili propriul pachet de servicii de bază, însă diferenţele nu vor fi mari de la o companie la alta pentru că va trebui să stoarcă şi ultima resursă de eficienţă", a mai spus Păunescu.

Chiar în acest moment, a adăugat Păunescu, Ministerul Sănătăţii împreună cu Banca Mondială "încearcă să vadă ce se poate oferi cu 200 de euro, astfel că vom avea un control".

"Casele de Asigurări vor face contracte cu spitale de stat, private şi vor fugi atât după medici, pentru a-i alege pe cei mai buni, dar şi după pacienţi", a mai spus Păunescu.

Cum vor fi organizate spitalele în noul sistem? "Vrem să le transformăm în fundaţii sau în societăţi", a spus Păunescu, care adaugă faptul că prima opţiune este cea de fundaţii. În legătură cu privatizarea spitalelor, cea de-a doua opţiune, Păunescu a spus că nu se urmăreşte neapărat acest lucru, ci mai degrabă vrea să lase şi această posibilitate. "Vrem să lăsăm deschise toate opţiunile", a completat el.

Şi legislaţia din domeniul malpraxisului, "care a generat dureri de cap" de aproape zece ani, va fi schimbată. De ce era nevoie de o astfel de lege? "Vedem că sistemul nu funcţionează deşi vorbim de mult mai mulţi bani, pentru că avem de-a face cu un monopol, cel al CNAS. Modelul este unul german, care aici funcţionează cu sute de case", a adăugat Păunescu.

Anul acesta bugetul CNAS este de

16,5 mld. lei (3,9 mld. euro). Până în 2009, fondurile alocale au avut creşteri anuale, iar într-un interval de cinci ani s-au dublat, lucru care nu s-a văzut însă în calitatea actului medical. Pe lângă fondurile alocate CNAS, Ministerul Sănătăţii are un buget propiu de aproape 1 mld. euro. Cele mai multe fonduri din bugetul sistemului sunt consumate de către spitale, dar sume importante merg şi pentru medicamente gratuite şi compensate.

Propunerile pentru noua lege a sănătăţii au la bază un raport al Comisiei Prezi­denţiale din 2008, document care potrivit lui Păunescu a fost dezbătut cu toţi actorii din Sănătate: sindicate, patronate, asociaţii profesionale, companii. Ulterior, în toamna anului 2010, Federaţia Sanitas a propus ca acest document să fie o bază de plecare pentru un proiect mai larg.

Ce spun actorii din mediul privat şi public

Carmen Marcu, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte, este de părere că mai multe case private de sănătate ar trebui să fie benefice pentru sistem, dar doar dacă banii strânşi în contul Sănătăţii nu ar mai trece prin Ministerul de Finanţe. În legătură cu posibilitatea pri­vatizării spitalelor, ea spune că este o măsură inutilă. "Preluarea unui spital este o afacere. Sănătatea costă foarte mulţi bani şi cine ar avea bani pentru aşa ceva în zone sărace?", afirmă ea.

Pe de altă parte, Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări Alico, este de părere că privatizarea spita­lelor este o idee bună pentru că numai un management privat ar putea fi competitiv.

"Redirecţionarea contribuţiilor către case private este singura alternativă pentru o reformă eficientă", a spus directorul general al Alico. Asigurătorul a fost preluat anul trecut, în cadrul unei tranzacţii globale, de gigantul american Metlife. În legătură cu suma de 200 de euro, el spune că trebuie văzută în balanţă cu riscul asumat de companie.

Omul de afaceri Mihai Miron, care deţine compania Ropharma, din domeniul retailului şi distribuţiei de medicamente, care deţine şi un pachet minoritar la un spital privat din Braşov, spune că acest pachet legislativ este aşteptat de foarte mult timp şi că dacă se va finaliza, domeniul sănătăţii va avea o evoluţie extraordinară în următorul an. "Mediul de afaceri îl aşteaptă cu foarte mare interes", spune Miron.

Totodată, Mihai Marcu, preşedintele operatorului de servicii medicale private MedLife este sceptic în ceea ce priveşte astfel de proiecte.

"În zona noastră, a mai existat o asemenea propunere în Slovacia, iar acum este un mare scandal, pentru că li s-a cerut celor două case private, rezultate din împărţirea casei naţionale, să întoarcă profiturile realizate în ultimii ani pentru că statul şi-a dat seama că au făcut prea mult profit. În rest nu a existat o propunere serioasă în statele din fostul bloc sovietic. Definirea pachetului de bază şi coplata ar fi un obiectiv ambiţios pentru următorii doi ani", a spus Marcu.

Un posibil înlocuitor al ministrului Cseke Attila: Ritli Ladislau

Consiliul operativ al UDMR Bihor l-a propus oficial în funcţia de ministru al sănătăţii pe medicul Ritli Ladislau, care este directorul medical al Spitalului Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" din Oradea, a declarat preşedintele executiv al filialei Szabo Odon, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui executiv al UDMR Bihor Szabo Odon, opţiunea pentru medicul Ritli Ladislau este oficială după ce sâmbătă şi duminică liderii organizaţiei au luat în calcul şi alte variante, pe care însă nu le-au numit. Ritli s-a născut la Oradea la 8 iunie 1948 şi a absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara în 1973 ca şef de promoţie.

El este căsătorit şi are doi copii, dintre care unu, Ritli Csongor Ladislau, a fost director al Spitalului de Recuperare din Băile 1 Mai şi consilier al fostului ministru al sănătăţii Cseke Attila, care a demisionat săptămâna trecută.

Ritli Ladislau a fost director al Spitalului Teritorial Orăşenesc Ştei între anii 1978 şi 1986, apoi medic inspector la Direcţia Sanitară Bihor până în 1990, când a devenit director adjunct al Spitalului de Copii Oradea. Între 1997 şi 2009 a condus Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bihor. "Pentru că sunt clinician, mă întâlnesc zilnic cu pacienţii şi, din acest motiv, ştiu foarte bine ce trebuie făcut, din partea cealaltă a lanţului de factori care compun sistemul sanitar", a declarat Ritli Ladislau citat de Mediafax. Anterior, fusese vehiculat numele deputatului Derzsi Akos ca un posibil succesor al lui Cseke Attila.