Căderile nu s-au terminat, volatilităţile şi teama de pe bursă se vor transmite şi în economia reală

Pieţele financiare din întreaga lume au reacţionat dur la problema datoriilor publice cu care se confruntă SUA şi Europa şi au sancţionat slaba forţă de reacţie a decidenţilor politici. Mesajul pieţelor e de luat în seamă şi se poate interpreta într-un posibil nou val al crizei economice. Din păcate, liderii politici actuali nu au demonstrat ca au soluţii, viteză rapidă de reacţie sau capacitatea de a înţelege ce se întâmplă în economia reală. Până în prezent, au fost anunţate din partea autorităţilor foarte puţine măsuri concrete de calmare a pieţelor financiare şi de limitare a datoriilor publice.

În Europa, BCE a reuşit pentru moment să stabilizeze randamentul obligaţiunilor emise de Italia şi Spania prin intervenţii directe pe pieţele secundare. Dar acest efort poate fi anulat iar pieţele pot penaliza decizia Germaniei de a nu susţine majorarea resurselor financiare ale Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). De asemenea, este bine cunoscută opoziţia Germaniei cu privire la emisiunea de obligaţiuni UE atât de necesară în contextul crizei datoriilor suverane. Bailout-urile şi rostogolirea datoriilor reprezintă doar soluţii pe termen scurt luate în ultimul moment şi o amânare a problemelor reale, riscul de contagiune fiind în continuare ridicat.

În SUA, politica monetară nu are o plajă largă de acţiune şi acest lucru se vede în faptul că FED-ul s-a limitat la menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual pentru o perioadă de doi ani. Probabil că vor urma exemplul Europei şi vor trece la achiziţia de obligaţiuni americane. În continuare, pieţele şi investitorii aşteaptă măsuri concrete care să aibă impact semnificativ asupra economiei. Volatilităţile şi teama de pe bursă se vor transmite şi în economia reală şi se vor resimţi în creşterea costurilor resurselor financiare şi a şomajului şi în scăderea investiţiilor, a consumului şi implicit a veniturilor fiscale. Ţinând cont de deficitul bugetar mare (aproximativ 10% din PIB), de creşterea economică scăzută (0,4% în primul trimestru şi în jur de 1,1% în cel de-al doilea) şi de posibilitatea creşterii randamentelor titlurilor de stat, atunci ponderea datoriei publice în PIB (în prezent de aproape 100%) poate să crească rapid în viitor. Economia SUA are toate şansele să revină în zona recesiunii şi poate trage după ea şi alte economii. Dar SUA au resurse mari şi pot tipări dolari în continuare.

În România, bursa a înregistrat volatilităţi foarte mari iar economia prezintă încă riscuri pe care investitorii şi băncile nu vor să şi le asume. Depindem foarte mult de ce se întâmplă pe pieţele externe iar consolidarea fiscală nu trebuie să rămână un obiectiv doar la nivel declarativ.

Chiar dacă pieţele dau semne de revenire investitorii sunt dezorientaţi alternând stările de optimism cu cele de teamă, volatilităţile vor fi mari în continuare, iar perspectiva rezolvării problemei datoriilor publice rămâne îndepărtată.

Prof. univ. dr. DAN ARMEANU

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Academia de Studii Economice, Bucureşti