Băncile se zbat în vârtejul temerilor investitorilor şi al incertitudinilor: acţiunile s-au prăbuşit chiar şi cu 15%

Zvonurile fataliste, incerti­tu­dinile şi avertizările din partea unor bănci şi analişti privind creşterea pericolului ca economiile din Europa şi SUA să reintre în recesiune au continuat să pună presiuni pe acţiunile băncilor, marcând sfârşitul unei săptămâni în care investitorii au abandonat toate speranţele, scrie Financial Times.

Scăderi masive ale acţiunilor băncilor europene

În Europa, acţiunile Credit Suisse au coborât cu 11,2% în decursul săptămânii trecute, în timp ce acţiunile băncii rivale UBS au pierdut 8,7%. Deutsche Bank a consemnat unele dintre cele mai dramatice scăderi din ca­drul indicelui Xetra Dax, de 10,2%. În Franţa, BNP Paribas a scăzut cu 12%, în timp ce acţiunile SocGen au pierdut 14,1%. Acţiunile băncii italiene UniCredit au înregistrat o scădere de 14,8%.

Băncile se bazează pe pieţele finan­ciare şi pe încrederea acestora pen­tru lichidităţi. De obicei, temerile privind siguranţa instituţiilor de credit expuse la ţările cu grad de îndatorare ri­dicat descurajează împrumuturile făcute băncilor. În cazuri extreme, precum în perioada imediat următoare pră­buşirii băncii americane Lehman Brothers în septembrie 2008, inves­tito­rii pot sista complet finanţarea instituţiilor de credit, ceea ce ar aduce haos la nivelul între­gii economii, scrie Reuters.

În primele două săptămâni ale lunii august, din cauza temerilor investi­torilor privind criza datoriilor din zona euro, bursele din Europa Centrală şi de Est au pierdut până la 15% în primele două săptămâni ale lunii august. După săptămâna de foc 5-12 august, în care bursele mature din vestul Europei şi din America au marcat corecţii nega­tive ample, săptămâna 15-19 au­gust a fost mai calmă. Bursele din Eu­ro­pa au căzut victime vânzărilor ma­sive şi panicii investitorilor, pe fondul crizei datoriilor suverane şi al retrogradării ratingului SUA.

Declinul s-a temperat vineri

Scăderea burselor de vineri a fost mai lentă în comparaţie cu declinul de joi, când acţiunile celor mai mari companii europene au înregistrat cel mai abrupt picaj din ultimii doi ani şi jumătate, iar Wall Street-ul a închis în coborâre puternică, de până la 5,2%. În Europa, bursa londoneză a scăzut cu 1%, iar cele din Germania şi Franţa au coborât cu 2,2%, respectiv 1,9% vineri. Indicele bursier american Dow Jones Industrial Average a pierdut 1,6% din valoare vineri, printre altele din cauza temerilor că problemele cu care se confruntă băncile europene s-ar putea propaga în sistemul bancar american.

Scăderile puternice din weekend au fost parţial declanşate de anunţul Băncii Naţionale elveţiene conform căruia aceasta a recurs la banca cen­trală americană pentru o finanţare pe ter­men scurt în valoare de 200 milioane de dolari. Mişcarea a fost făcută în nu­mele unei bănci neidentificate, făcân­du-i pe investitori să speculeze în legă­tură cu o criză de lichidităţi.

Tranzacţia de 200 mi­lioane de dolari a repre­zentat prima dată când ban­ca centrală elveţiană uti­lizează liniile de swap din momentul în care acestea au fost re­des­chise în mai 2010 şi prima dată de la în­ceputul lunii martie când Fed-ul oferă lichidităţi unei bănci centrale străine.

Credit Suisse Group şi UBS AG au negat că ar fi împrumutat fondurile, spunând că dispun în con­ti­nuare de lichidităţi su­ficiente. Şi alte bănci elveţiene au negat că ar fi apelat la băncile centrale elveţiană sau americană pentru finanţare.

Scăderile au survenit de asemenea şi pe fondul temerilor că ultimul acord de bailout destinat Greciei ar putea intra în impas dacă nu se va clarifica dacă ţările care s-au angajat să ofere susţinere ar trebui să primească garan­ţii sub formă de cash.

La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a implorat ţările membre ale zonei euro să soluţioneze problema rapid.

Aceste căderi sunt cel mai recent semn al freneziei speculaţiilor pri­vitoare la sistemul financiar euro­pean, incluzând semne de întrebare legate de o posibilă criză de finanţare în rândul băncilor europene. O astfel de criză a mai avut loc în 2008 şi 2010.

Banca centrală americană exercită presiuni asupra creditorilor europeni să se asigure că operaţiunile lor americane nu sunt vulnerabile în faţa unor eventuale crize de finanţare, sperând că nu se va produce un fenomen de contagiune dinspre sec­torul european.

Totuşi, pe fondul semnelor de întrebare pri­vi­toare la expu­nerile faţă de credi­to­rii europeni şi nesigu­ran­ţei generate de perspec­ti­­vele în deteriorare le­gate de evoluţia eco­nomiei americane, ac­ţiunile ban­care ame­ricane au con­semnat scăderi dra­ma­tice. Acţiunile Bank of America Corp., cea mai mare bancă americană din punctul de vedere al activelor, au pierdut 2%, în timp ce Citigroup Inc. a înregistrat o scădere de 3% a valorii acţiunilor. Ambele acţiuni au pierdut cel puţin un sfert din valoare în această lună. În SUA, la pesimismul investitorilor au contribuit Citigroup şi JPMorgan, care au în­rău­tăţit prog­noza de creştere econo­mică din cauza încetinirii economiei mon­diale şi a crizei din zona euro. Astfel, JPMorgan estimează că PIB-ul SUA va avansa cu 1% în ultimul trimestru, faţă de 2,5% cât estimase iniţial.

Citi­group a dimi­nuat proiecţia de creştere eco­nomică pentru acest an de la 2,7% la 2,1%.

Există semne în creştere că ten­siunile cresc. În weekend, temerile în creş­­tere că criza datoriilor din zona euro ar putea infecta sistemul financiar a pus presiune pe pieţele de finanţare pe termen scurt, obligând unele bănci europene să plătească rate mai mari pentru credite în dolari. Libor pe trei luni a atins cel mai ridicat nivel din ulti­me­le patru luni şi jumătate.

O bancă a împrumutat jumătate de miliard de euro de la BCE

În plus, o bancă europeană al cărei nume nu este cunoscut a împrumutat 500 milioane de dolari pe o săptămână de la Banca Centrală Europeană, potrivit datelor BCE. O astfel de finanţare nu a mai fost contractată din 23 februarie.

Atât UBS, cât şi Credit Suisse au negat că ar avea nevoie să acceseze finanţare de la bănci centrale.

Cazurile în care o bancă neagă sau confirmă faptul că a recurs la finanţare din partea unei bănci centrale sunt rare, creându-se în acest fel un precedent ca alte bănci să procedeze în mod similar pe viitor când vor apărea semne de întrebare legate de ce instituţie are nevoie de cash. În 2008, băncile britanice au negat că ar întâmpina dificultăţi în a accesa finanţare.

Traderii şi analiştii au fost surprinşi că o bancă a accesat fonduri de la o bancă centrală, în special având în vedere că Banca Naţională a Elveţiei a pompat recent lichiditate pe piaţă pentru a stopa aprecierea francului în raport cu moneda euro şi dolarul.

"Deşi există excepţii, băncile de pe pieţele mature se confruntă în con­tinuare cu o mulţime de probleme, de la o calitate îndoielnică a activelor la o reglementare nesigură. Suntem în continuare în plină criză bancară la nivel mondial, iar randamentele din cadrul industriei vor continua probabil să scadă", a declarat Ian Stewart, din cadrul Newton Real Investment Fund, citat de Financial Times.

Astfel, în actualul context, im­plementarea noului set de regle­mentări menit să fortifice sistemul financiar în faţa unor crize viitoare, cunoscut drept Basel III, este ameninţată.

Comisia Europeană estimează că băncile regiunii vor fi nevoite să atragă aproximativ 600 de miliarde de dolari pentru a se conforma noilor regle­mentări de capital. Băncile spun că acest lucru le va diminua capacitatea de a credita într-o perioadă de scădere economică, potrivit Bloomberg.

Atât indicele Bloomberg Europe 500 Banks şi Financial Services, cât şi KBW Bank Index al acţiunilor bancare americane au pierdut aproximativ 30% în acest an, ştergând peste 700 de mi­liarde de dolari din valoarea de piaţă de pe ambele continente, potrivit Bloomberg.

Investitorii au fost dezamăgiţi de datele publicate de Eurostat care arată că avansul economiilor din zona euro şi din Uniunea Europeană (UE) a încetinit substanţial în cel de-al doilea trimestru, apropiindu-se de stagnare. Astfel, atât zona euro, cât şi UE au înregistrat în perioada aprilie-iunie o creştere a PIB-ului de 0,2%, comparativ cu un avans de 0,8% în primul trimestru. Economia Germaniei, cea mai mare a Europei, a crescut cu doar 0,1%, iar cea a Franţei a stagnat în al doilea trimestru.

Tensiunile pe pieţele bursiere legate de sectorul bancar s-au accentuat după ce The Wall Street Journal a indicat că autorităţile americane sunt tot mai îngrijorate că problemele legate de datoriile din zona euro vor contamina şi SUA, în special pe culoarul sectorului bancar. Fed supraveghează cu atenţie situaţia diviziilor din SUA ale marilor bănci europene şi evaluează rezistenţa lor la intensificarea presiunilor financiare. De asemenea, doi oficiali ai Fed au declarat că instituţia nu ar trebui să acţioneze pentru a proteja investitorii de pe burse.

Economistul-şef al băncii centrale suedeze, Lars Frisell, a sfătuit băncile suedeze să facă mai mult pentru a se pregăti pentru o a doua criză financiară în Europa. În opinia lui, criza datoriilor ar putea îngheţa pieţele interbancare, limitând astfel finanţarea. El a avertizat că instituţiile de credit nu sunt pregătite pentru îngheţarea pieţelor financiare. "Nu va lua mult pentru ca pieţele interbancare să se prăbuşească", a avertizat Frisell.

Fed a împrumutat la sfârşitul săptămânii trecute băncii naţionale a Elveţiei 200 mil. dolari, potrivit datelor instituţiei americane. Pe piaţă au apărut însă zvonuri că în spatele împrumuturilor stau de fapt UBS şi Credit Swiss, cele mai mari bănci elveţiene. Nu a luat mult pentru ca investitorii să se teamă că băncile europene duc lipsă de lichidităţi. Ulterior UBS şi Credit Swiss au dezminţit aceste zvonuri. Acţiunile celor două bănci au scăzut vineri cu 3,2%, respectiv 2%.

Ce va urma?

Germania şi Franţa ar putea fi presate să accepte emiterea de eurobonduri

În Europa, tot mai mulţi investitori se tem că propunerile recente franco-germane privind rezolvarea problemelor zonei euro, dacă vor fi aplicate, nu vor face decât să precipite ieşirea unui stat membru din uniunea monetară. În aceste condiţii, apar presiuni tot mai mari, în pofida opoziţiei Franţei şi Germaniei, ca ţările zonei euro să emită în comun euroobligaţiuni pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al statelor cu probleme.

Autorităţile UE ar putea insista pentru astfel de acţiuni comune, scrie Bloomberg. Comisia Europeană analizează fezabilitatea efectuării de emisiuni de obligaţiuni comune, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului UE.

Belgia, prin ministrul de finanţe Didier Reynder, face deja presiuni pentru emiterea de eurobonduri. El susţine, de asemenea, că ţările zonei euro ar trebui să majoreze capacitatea de creditate a fondului de salvare al uniunii monetare.

Société Générale: Nervozitatea de pe pieţe ar putea persista până în octombrie-noiembrie

CEO-ul Société Générale anticipează că nervozitatea de pe pieţe ar putea persista până când băncile vor publica rezultatele financiare aferente celui de-al treilea trimestru, în octombrie-noiembrie.

"Nervozitatea care înconjoară acţiunile din sectorul bancar ar putea persista până la publicarea rezultatelor financiare pentru al treilea trimestru. Aceste rezultate reprezintă o oportunitate pentru a demonstra pieţelor că băncile nu au probleme de lichiditate, că activităţile lor sunt sănătoase şi capacitatea de a investi a rămas intactă", spune CEO-ul băncii franceze, Frederic Oudea, citat de Reuters.

Cresc presiunile ca Fed să anunţe noi măsuri de stimulare economică

Preşedintele Fed Ben Bernanke, se va confrunta săptămâna aceasta cu presiuni intense pentru a anunţa noi măsuri pentru calmarea pieţelor. Bernanke şi alţi oficiali ai băncii centrale americane se vor reuni în această săptămână pentru o întâlnire anuală într-o staţiune montană. Întâlnirea vine în contextul în care tot mai mulţi analişti se tem tot mai mult că SUA, dar şi Europa, ar putea reintra în recesiune.

Banca americană Morgan Stanley a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute că SUA şi Europa "se apropie periculos de recesiune", în pofida eforturilor coordonate de a stimula creşterea economică. De asemenea, David Rosenberg, economist-şef la Gluskin Sheff, apreciază că au apărut riscuri reale ca economia mondială să intre în recesiune. Rosemberg a prognozat în 2007 recesiunea globală cu câteva luni înainte ca aceasta să apară.