O ordonanţă „diabolică“ interzice funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene să plece în proiecte finanţate de UEO

Autor: Adelina Mihai 26.08.2011

Angajaţii de la stat care lucrau în insti­tuţiile de gestionare a fondurilor euro­pene nu se vor putea angaja într-o companie care im­ple­mentează un proiect european, pentru că Gu­vernul a blocat migrarea acestora printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la finele lunii iunie.

Aproape 6.000 de funcţionari publici im­plicaţi în procesul de atragere a banilor europeni s-au reorientat către mediul privat din 2007 până în prezent, demotivaţi de salariile mici de la stat, potrivit unor estimări făcute de consultanţii din piaţă.

"Ordonanţa 66 de pe data de 30 iunie a venit cu un element «diabolic» în ceea ce priveşte sancţionarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene. Un funcţionar care vrea să plece din cadrul autorităţii de management într-un proiect finanţat din fonduri europene, unde este mai bine plătit, va determina rezilie­rea contractului pe care îl are beneficiarul proiectului. Decizia a fost luată la nivelul Ministerului de Finanţe, ca urmare a influ­enţelor pe care le-ar putea avea în cadrul proiectelor funcţionarii care au făcut parte din echipa de evaluatori, din rândul angajaţilor care verifică proiectele sau al celor care s-au ocupat de plăţi. Practic, beneficiarii vor fugi de noi de acum încolo, cel puţin pentru o perioadă de un an de la semnarea con­tractului de finanţare", a spus Carmen Ionel, cea care a preluat conducerea AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează fonduri europene pentru dezvoltarea resur­selor umane în valoare de 4,25 mld. euro.

Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată aproape tacit, iar normele de aplicare ale aces­teia se vor publica într-o hotărâre de guvern de săptămâna viitoare.

"Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja per­soane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare", se ara­tă în articolul 13 al ordonanţei, în care se mai precizează că autorităţile pot rezilia con­trac­te­le în cazul în care descoperă astfel de nereguli.

"Ordonanţa 66 este o transpunere în legislaţia românească a unui ghid de bune practici elaborat la nivel european. Poate era bine ca aceste reglementări să intre în vigoare de mai demult. Nu este normal ca o persoană care verifica proiectele şi care avea acces la anumite informaţii să meargă ulterior să lu­creze în cadrul proiectului pe care l-a verificat", spune Dan Lazăr, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe şi unul dintre iniţiatorii ordonanţei. Lazăr se ocupă şi de coordonarea Autorităţii de Certificare şi Plăţi, instituţia care reprezintă interfaţa între auto­rităţile de management şi Comisia Europeană.

"Eu sunt convinsă că se va ajunge la un consens în ceea ce priveşte această situaţie, pentru că în momentul în care îi impui unui om ca timp de un an de zile să nu se poată angaja undeva, trebuie să-i dai o clauză de neconcurenţă sau un spor. Este imposibil să-i soliciţi unui om onestitate şi să nu oferi nimic", a mai spus Carmen Ionel.

Întrebat dacă funcţionarii care vor să renunţe la jobul de la stat şi cărora le este îngrădit dreptul de a lucra la unii angajatori vor primi o indemnizaţie de neconcurenţă (la fel cum se întâmplă în cazul firmelor private sau în cazul comisarilor europeni), Dan Lazăr a spus că gestiunea fondurilor europene presupune anumite riscuri.

"La fel cum au anumite beneficii - cum este sporul de 75% la salariu - funcţionarii care lucrează cu fondurile europene trebuie să-şi asume şi unele riscuri", a spus Lazăr.

Pe de altă parte, şefa AMPOSDRU spune că, în prezent, un funcţionar care validează o cerere de rabursare de peste 1,4 milioane de euro câştigă un salariu de 200- 300 de euro şi de aceea apar tentaţiile şi frustrările în rândul angajaţilor.

"Am propus o soluţie şi pentru această situaţie. Avem un proiect prin care vrem să implementăm un sistem de stimulare pe criterii de performanţă, însă avem nevoie de o aprobare de la ministerul de Finanţe", a mai spus Ionel.

Ce mai spune Carmen Ionel

  • Decizia de management de creştere a prefinanţării la 30% din valoarea proiectului (luată anul trecut de Cristina Zevedei, fosta şefă a autorităţii- n.red.) a fost o decizie greşită pentru că am rezistat numai şase luni. Pe proiectele strategice (cu o valoare a finanţării de până la 5 mil. euro- n.red.) prefinanţarea este foarte mare şi este posibil ca în primul an de proiect să nu fie cheltuielile atât de mari şi de aceea ne confruntăm cu probleme. Nu puteam să dăm prefinanţări de 30% la infinit, însă pe de altă parte, nu am impus proiectelor să vină la rambursare la un anumit termen, cu o anumită ritmicitate.

  • Ceea ce s-a întâmplat în ultimul an Ð s-au încheiat foarte multe contracte şi s-au angajat sumele, dar şi faptul că s-a acordat 30% din valoarea proiectului pentru prefinanţare (lucru extraordinar pentru beneficiar) - nu înseamnă o creştere a gradului de absorbţie.

  • În economie au intrat până în prezent 101 milioane de euro din rambursările făcute prin POSDRU, din care aproape 60% din plăţi au fost făcute în ultimele două luni.

  • Este o veste bună faptul că banii din prefinanţări urmează să ne intre în cont, ceea ce înseamnă că cei care au cerut prefinanţări vor primi în curând banii, dar nu în procent de 30%, ci de maxim 10%, acordat în două tranşe.

  • Este normal să există proiecte reziliate (aproape 60 de proiecte în prezent numai prin POSDRU Ð n.red.), pentru că este posibil ca statutul entităţilor care au obţinut finanţare în 2007 să se fi schimbat între timp (să intre în capacitate de plată, să schimbe acţionariatul etc.)

  • Un proiect european presupune o muncă foarte grea. Gândiţi-vă ce înseamnă să ai un grup ţintă de 2000 de oameni, pe care i-ai găsit, dar care încep să se răzgândească pe parcurs.

  • Avem cereri de prefinanaţare neonorate din 8 martie pentru că nu am avut bani să le plătim. Oamenii şi-au făcut un buget, şi-au progonozat un cash-flow în baza unei promisiuni şi nu au primit banii, toată lumea a fost blocată, iar beneficiarii au fost nevoiţi să facă noi notificări la contracte.

  • În proporţie de 99% dintre cei care au primit prefinanţare au venit la rambursare în termen de şase luni, aşa cum era prevăzut în contract; de acum încolo, cei care primesc prefinanţare vor fi nevoiţi să vină la rambursare în 4 luni, acesta fiind termenul stabilit printr-un ordin al ministerului de Finanţe.

  • Probabil că în septembrie- octombrie, dacă vom reuşi să respectăm ce ne-am impus, vom veni cu modificarea unei instrucţiuni şi beneficiarii vor veni la noi cu documentele în format electronic, însă vor trebui să păstreze la sediul lor documentele în format fizic până la data de 31 decembrie 2021. Sunt bani publici şi bani europeni- nu există nicio ţară în UE în care proiectul să se implementeze şi să nu se ceară hârtiile.

  • Cele mai mari probleme în implementare la nivelul autorităţilor îl reprezintă faptul că sunt oameni puţini şi peste 2000 de proiecte. Urmează să contractăm până la finele anului până la 3000 de proiecte şi noi suntem 360 de funcţionari în toată ţara.