Christine Lagarde, directorul general al FMI, a tulburat pieţele financiare: băncile europene au nevoie de recapitalizare

Problemele băncilor europene, care şi-au văzut anul acesta acţiunile plon­jând dramatic, în unele cazuri cu peste 60%, şi devin tot mai neîncrezătoare în capacitatea celorlalte instituţii de credit de a-şi onora obligaţiile financiare, pun sub semnul îndoielii puterea acestora de a rezista unei noi crize de amploare.

Cu imaginea unui nou şoc financiar în faţă, noul director general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde s-a folosit de reuniunea anuală de la Jackson Hole a celor mai influente personaje ale sce­nei financiare mondiale pentru a cere "recapi­talizarea obligatorie şi substanţială" a celor mai slabe bănci europene. Şeful FMI a explicat că sprijinirea sistemului financiar reprezintă o componentă impor­tantă în eforturile de a tăia "lanţul contaminării" în Europa, făcând referire la propagarea crizei datoriilor suverane în economiile mai mari europene, scrie Financial Times.

Recapitalizarea băncilor ar trebui să fie făcută, pe cât de mult posibil, prin intermediul canalelor private, spune Lagarde. Altfel, instituţiile de credit ar putea fi susţinute prin fonduri publice europene precum Fondul European de Stabilitate Financiară, meca­nismul cu resurse de 440 de miliarde de euro stabilit de membrii zonei euro pentru salvarea partenerilor cu probleme.

Prăbuşirea acţiunilor băncilor subliniază vulnerabilitatea sistemului financiar

Scăderile de amploare din acest an ale acţiunilor băncilor europene subliniază cât de vulnerabil este sistemul financiar în faţa şocurilor de pe burse şi fac să pară îndreptăţite recomandările şefului FMI.

Deşi în ultimele zile titlurile bancare şi-au revenit uşor, acestea rămân în continuare sub presiune din cauza neîncrederii pieţelor financiare că marile bănci pot face faţă problemei datoriilor din zona euro şi că liderii europeni au capacitatea de a scoate uniunea monetară din criză.

Banca elveţiană Credit Swiss a avertizat investitorii să nu cumpere acţiuni ale băncilor greceşti. La această concluzie a ajuns după analizarea rezervelor băncilor, a profiturilor şi relaţiilor pe care companiile le au cu economia elenă. Aceeaşi precauţie poate acoperi cu uşurinţă şi titlurile altor bănci europene, scrie The Guardian. În martie acţiunile băncii franceze Crédit Agricole erau cotate la peste 12 euro. În urmă cu două săptămâni aceste titluri se tranzacţionau la şase euro. Valoarea acţiunilor altei mari bănci franceze, BNP Paribas, s-a redus în aceeaşi perioadă de la 58 de euro la 32 de euro. Băncile britanice sunt în aceeaşi situaţie.

Băncile germane au fost cel mai dur lovite de şocurile de pe burse

Neîncrederea investitorilor a lovit însă cel mai puternic companiile financiare din Germania, cea mai mare economie europeană. Commerzbank, a doua mare bancă germană, şi-a pierdut aproape două treimi din valoarea de piaţă din martie. Acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit cu 50%.

Analiştii apreciază că băncile germane se confruntă cu presiuni din trei părţi. În primul rând, portofoliile lor de instrumente financiare au fost lăsate aproape fără valoare de criza Greciei. În lanţul fără sfârşit al lanţului capitalismului, băncile au împrumutat fonduri unor instituţii care deţin obligaţiuni şi alte instrumente financiare greceşti, explică The Guardian. Apoi, pieţele se aşteaptă la îmbunătăţirea profiturilor într-un moment în care economiile europene încetinesc. În al treilea rând există dificultăţile cu care se confruntă guvernul, văzut de investitori ca asigurând până la urmă datoriile majorităţii economiilor periferice ale zonei euro în următorii ani, cu sau fără voia electoratului.

Băncile din SUA se confruntă cu dificultăţi similare. Acţiunile Bank of America au pierdut 50% din valoare de la începutul anului. Scăderi mai mici, dar tot de amploare, au înregistrat şi Citigroup şi Wells Fargo. De altfel, miliardarul american Warren Buffett a sărit în ajutorul BoA cu o investiţie de cinci miliarde de dolari.

Recomandările şefului FMI sunt atacate de oficialii europeni

Comentariile făcute de Lagarde la simpozionul de la Jackson Hole au stârnit critici în rândul oficialilor europeni, care au acuzat şeful FMI de atacuri "confuze" la adresa sănătăţii băncilor europene, relatează Financial Times. Oficialii consideră că afirmaţiile lui Lagarde nu reflectă dificultăţile reale ale băncilor.

"Problema este finanţarea. În unele ţări, băncile au avut în ultimele săptămâni probleme cu asigurarea lichidităţii, iar presiunile vor creşte. Vorbind despre recapitalizare trimiţi un mesaj confuz. Toată lumea - politicieni, autorităţile de reglementare, alţi oficiali - este îngrijorată", spune un reprezentant al unei bănci centrale.

Oficialii apreciază, de asemenea, că afirmaţiile şefului FMI vor speria şi mai mult investitorii şi sunt hotărâţi să ceară lui Lagarde clarificarea declaraţiilor.

Aluzia făcută de directorul general al FMI la Jackson Hole către folosirea FESF la recapitalizarea forţată a băncilor este de asemenea considerată neinspirată de către unii oficiali, care cred că fondul ar putea fi utilizat mai bine pentru îmbunătăţirea lichidităţii din sistem.

Politicienii şi autorităţile de reglementare din Europa încă încearcă să pună la punct un plan care să calmeze temerile investitorilor legate de expunerea băncilor la datoriile suverane din sudul zonei euro. Testele de stres derulate în Europa de autorităţile UE nu au aplanat tensiunile din pieţele financiare privind capacitatea băncilor de a rezista intrării în incapacitate de plată a unui guvern european sau unei deteriorări severe a portofoliilor de credit din regiune.