ANRP, instituţia din subordinea lui Boc, care alocă miliarde de euro dintr-o singură semnătură

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţie din subordinea primului ministru şi prea puţin vizibilă ochilor publici, are pâinea şi cuţitul în problema despăgubirilor pentru proprietăţile confiscate de regimul comunist, o afacere de câteva miliarde de euro de care nu au putut sta deoparte apropiaţi politici şi nici oficialii de partid.

Pentru a-i despăgubi pe foştii proprietari statul român are nevoie de 21 de miliarde de euro, sau 15% din Produsul Intern Brut, efort uriaş pentru un stat care se împrumută de la FMI pentru a-şi acoperi deficitele. Cum cele 21 miliarde de euro plătite integral ar fi lasat o gaură adâncă în vistieria statului, Guvernul a decis în urmă cu şase ani ca despăgubirile, atunci când nu se mai pot face în natură, să fie alocate parte în numerar (până la 500.000 lei) şi restul în acţiuni la Fondul Proprietatea.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), înfiinţată în 2005 prin ordinul primului ministru de atunci Călin Popescu -Tăriceanu, a devenit astfel instituţia care decide cine, cum şi mai ales cu cât este despăgubit.

Recent, Remus Virgil Baciu, unul dintre cei trei vicepreşedinţi ai ANRP, a fost arestat pentru că ar fi primit 850.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate. El a fost numit în funcţie în mai 2005 de către premierul de atunci Călin Popescu-Tăriceanu, fiind singura persoană care a rezistat şase ani în funcţie într-o instituţie a cărei conducere este în prezent dominată de apropiaţi ai PD-L.

Arestarea sa aruncă o umbră de îndolială asupra întregii activităţi ai ANRP, având în vedere că zeci de mii de foşti proprietari aşteaptă de ani de zile o rezolvare a dosarelor, iar acum statul, după ce a suspendat despăgubirile în numerar, a ajuns la fundul sacului şi cu acţiunile la Fondul Proprietatea. În prezent, statul mai are pentru despăgubiri acţiuni de 150 mil.euro, adică 10% din FP, după ce a cheltuit în ultimii cinci ani 90% din Fond. O umbră şi mai mare de îndoială se ridică cu privire la cine anume deţine cei 90% din Fond, câţi dintre acţionarii Fondului sunt foşti proprietari de bună credinţă, şi câţi sunt speculatori, oficiali de partid şi apropiaţi politici, având în vedere că acţiunile Fondului s-au vândut pe o piaţă gri cu ani buni înnaitea listării Fondului la Bursa de la Bucureşti. La fel şi dosarele de despăgubire, pe care foştii proprietari, disperaţi de anii lungi de aşteptare, le-au vândut către terţe persoane care în mod surprinzător, sau nu, reuşească să găsească o rapidă reolvarea a dosarelor la ANRP.

În cei cinci ani de funcţionare, ANRP a plătit în numerar 592 mil.lei către aproape 4.000 de persoane, în timp ce numărul solicitărilor se ridică la peste 20.000, şi a dat peste 11 miliarde de acţiuni la Fondul Proprietatea.

Prin înfiinţarea ANRP, premierul de atunci Călin Popescu -Tăriceanu a mutat controlul asupra procedurilor de retrocedare de la primăriile şi prefecturile din teritoriu la Centru-în Bucureşti. Astfel, o singură instituţie publică, a cărei conducere este numită prin ordinul Guvernului şi pe criterii politice (actualul preşedintele Crinuţa Dumitrean e susţinut de PD-L), a ajuns să centralizeze toate zecile de mii dosarele de despăgubire, să le evalueze, şi în final să emită deciziile de despăgubire. Deşi guvernanţii au motivat existenţa ANRP prin urgentarea procedurii de despăgubire, după cinci ani de funcţionare a acestei instituţii, persoanele apropiate puterii au fost principalii beneficiari, şi mai puţini moştenitorii foştii proprietari care aşteaptă de ani de zile să fie despăgubiţi.

Mai mult, centralizarea procedeului de despăgubiri a permis unor persoane, printre care se află şi apropiaţi a actualei puteri, să speculeze acest blocaj şi nenumăratele amânări intervenite în listarea Fondului Proprietatea şi să cumpere la preţuri de chilipir drepturile de despăgubire de la foştii proprietari. Fostul director general al Fondului Proprietatea-Ionuţ Popescu, un apropiat al PD-L, a cumpărat peste 16 milioane de acţiuni la Fond. Şi Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a semnat documentul de înfiinţare al Fondului Proprietatea şi nenumărate acte legislative, a recunoscut că cumpărat acţiuni la Fondul Proprietatea de la foşti proprietari.

Având acces la informaţii privilegiate privind mersul evenimentelor (listarea Fondului, iniţierea unor noi legi sau ordonanţe de urgentă care reglementau activitatea Fondului), persoanele din cercurile puterii, a căror identitate sursele evită să o divulge, au ajuns să deţină pachete importante de acţiuni la Fondul Proprietatea.

Zilnic, zeci de persoane, în mare parte vârstnici, aşteaptă în sala de aşteptare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să le fie strigat numele de câtre paznicul instituţiei pentru a intra în audienţă la diferite comisii de specialitate.