Isărescu: Nimeni din lumea asta nu ştie acum ce se va întâmpla în viitor

Autor: Cosmin Vaideanu 06.09.2011

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, 62 de ani, spune că lumea trece prin transformări deosebite şi recunoaşte că în cercurile în care circulă el şi în care se discută şi de viitorul omenirii şi al băncilor centrale nu se ştie foarte clar ce se va întâmpla.

"Lumea trece printr-o transformare deosebit de importantă. Ce se va întâmpla? Nu ştiu. Şi v-o spun clar, nu ştiu ce se va întâmpla, cu toate că circul în toate aceste cercuri în care se discută şi de viitorul omenirii şi al băncilor centrale, nu ştiu nici ei foarte clar. Nu cred în conspiraţii, probabil că aţi aflat că fac parte din nu ştiu ce grupuri care pun la cale omenirea, ne adunăm şi... astea sunt... Dar sincer nu se întâmplă numai în România, minţi din astea bolnave şi dominate de ideea conspiraţiei mondiale există peste tot", a declarat guvernatorul.

El a explicat că pentru o stabilitate financiară nu este suficientă doar o stabilitate a preţurilor şi că aceasta ţine şi de alţi factori.

"Banca Centrală Europeană a introdus pe plan secundar stabilitatea financiară. Şi a pornit de la o realitate. Stabilitatea preţurilor este şi condiţie şi precondiţie pentru o creştere economică sănătoasă. Dar stabilitatea preţurilor nu este suficientă să asigure stabilitatea financiară. Stabilitatea financiară are alţi factori şi nu ţine numai de supraveghere. În condiţii de recesiune prelungită, cu toată stabilitatea preţurilor poţi să ai criză, recesiune, principiul îl ştiţi, principiul bicicletei. Când bicicleta merge, o ţii mai uşor în echilibru, dacă stă, trebuie să fii puţin artist, iar dacă mai vrea să dea şi înapoi, cade. Atunci, fără să o spună, dom'le, o Bancă Centrală Europeană trebuie să se ocupe de creşterea economică prin introducerea celui de-al doilea obiectiv, stabilitatea financiară, prin introducerea adevărului, acum de necontestat, că dacă nu ai creştere economică, ţi se pot rupe echilibrele, se acceptă faptul că un element care poate să ducă la inflaţie mai ridicată este chiar recesiunea, lipsa creşterii economice, pe care o privire să o numesc mioapă, unilaterală, legată de stabilitatea preţurilor, poate să o aibă."

El a făcut aceste declaraţii luni la Constanţa la deschiderea dezbaterilor de la Şcoala de vară BNR.

Isărescu, care este cel mai longeviv demnitar român, fiind în funcţie de 21 de ani, susţine că o creştere economică nu se poate realiza doar dacă dai mai mulţi bani în economie şi că pentru o creştere economică sănătoasă trebuie asigurată, în principal, stabilitatea preţurilor.

"Nu înseamnă că dacă dai mai mulţi bani în economie, ai creştere economică. Foarte trivială chestiunea. E ca atunci când vorbeşti cu fiul tău şi vrea mai mulţi bani. «Dar ce faci cu ei?» «Fac asta şi asta.» «Încearcă să faci cu bani mai puţini» şi e greu. Nu e vorba de băiatul meu, e vorba de o discuţie între tată şi fiu, e un principiu. Cu bani mulţi oricine poate să facă, treaba e să faci cu bani puţini, aia înseamnă dezvoltare. Deci, băgarea banilor în economie, în orice condiţii, fără niciun fel de discernământ este un mare pericol, de regulă duce la inflaţie, la deprecierea banilor. Cred cu tărie că dacă vrei să ai creştere economică sănătoasă, trebuie să asiguri, în principal, stabilitatea preţurilor, sănătatea monedei."

Ce a mai spus guvernatorul BNR

Rezerva internaţională a Băncii Naţionale este, de fapt, rezerva statului român, administrată de către BNR. Noi o administrăm, dar legat de structura ei, de mărimea ei, aceasta este o decizie strategică, are o importantă componentă politică. Am luat notă de opţiunea pe care a luat-o preşedintele (Traian Băsescu - n.red.) pentru majorarea rezervei de aur şi o vom analiza în cadrul Consiliului de Administraţie al BNR;
BNR a fost activă doar în ceea ce priveşte promovarea reformelor, pentru că un alt fel de activism înseamnă pierderea neutralităţii, ceea ce nu ar fi corespuns conceptelor de bancă centrală de până în prezent. Nu am introdus bani în economie în neştire, am introdus bani în economie pe măsură ce am cumpărat rezervă şi am refăcut rezervă;
Întârzierea reformelor după căderea comunismului, prin soluţii de compromis nefuncţionale, a creat economiei româneşti probleme care se regăsesc şi în prezent, situaţia din agricultură, de exemplu, fiind o consecinţă a tergiversării soluţionării proprietăţii;
BNR a decis instituirea unui comitet de lucru care să analizeze structura viitoarei rezerve a României. În prezent rezerva de aur a băncii centrale este adecvată, dar nu se ştie ce se poate întâmpla în următorii ani;
Băncile centrale ar trebui să se implice în salvarea unor instituţii financiare cu probleme, a afirmat guvernatorul BNR, fără a se pronunţa pe fond în favoarea activismului monetar sau a neutralităţii băncilor centrale.