Opinie Grzegorz Konieczny: Listarea la bursă şi management profesionist la companiile de stat: care este importanţa lor pentru România?

După o perioadă dificilă de recesiune cu inflaţie crescută şi şomaj, în România apar primele semne de revenire economică. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în august 2011, România înregistra trei trimestre consecutive de creştere economică (chiar dacă destul de mică). Acestea sunt într-adevăr veşti bune, dar există veşti chiar mai bune la orizont, cu implicaţii mai largi pentru economia României.

Guvernul României a prezentat un plan ambiţios de măsuri prin care este vizată eficientizarea companiilor de stat printr-o serie de măsuri agreate împreună cu Fondul Monetar Internaţional. Aceste planuri au beneficiat de suficientă atenţie în presă, însă eu cred că impactul acestor măsuri - dacă vor ajunge să fie implementate - nu a fost încă apreciat pe deplin. Franklin Templeton, în calitatea sa de manager de fond şi administrator al Fondului Proprietatea, crede că aceste măsuri vor ajuta foarte mult companiile de stat, Guvernul, Fondul Proprietatea şi vor oferi un imbold pieţei locale de capital şi economiei României în general.

Aici, mă voi concentra pe cele mai importante măsuri, şi anume:

Numirea unui management profesionist la companiile de stat;

Listarea unor pachete minoritare la anumite companii de stat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Situaţia actuală a companiilor de stat din România

Unele companii au neapărată nevoie de restructurare. Multe dintre ele au fost lipsite prea mult timp de guvernanţă corporativă adecvată, de management cu mentalitate de piaţă, şi în unele cazuri, de finanţare pentru dezvoltarea de proiecte noi. În general, vedem două tipuri de companii de stat:

(a) companii cu active foarte bune şi cu potenţialul de a deveni lideri naţionali şi regionali în sectorul lor, dar care continuă să aibă performanţe slabe faţă de competitori;

(b) companii care înregistrează pierderi semnificative, nu îşi pot onora plăţile, sunt supradimensionate şi plătesc preţuri prea mari pentru unele servicii conexe.

Ne vom concentra aici pe prima categorie, acele companii care pot fi mult mai profitabile decât sunt în prezent. Guvernul a anunţat că intenţionează să listeze pachete minoritare la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Tarom prin intermediul BVB. Toate sunt companii cu active foarte bune şi potenţial pe termen lung, dar sunt încă sub performanţele financiare pe care le-ar putea obţine. Principalul motiv este faptul că acestea nu au avut şansa unui management profesionist, iar obiectivul creării de valoare pentru acţionari a fost neglijat sau chiar ignorat. Ce poate însemna listarea unui pachet minoritar pentru aceste companii? Noi credem că aceasta poate aduce beneficii foarte importante. Să aruncăm o privire la câteva exemple de companii din regiune care au avut de câştigat din listarea la bursă.

Poveşti de succes: listarea de pachete minoritare şi management profesionist

CEZ este cea mai mare companie listată din Europa Centrală şi de Est, cu sediul în Cehia, listată la Praga şi Varşovia. Compania a fost listată în 1994 când guvernul ceh a vândut o participaţie minoritară printr-un program de privatizare în masă. Astăzi, guvernul ceh deţine aproximativ 69% din capitalul social, iar CEZ a devenit unul dintre cele mai bune exemple de companie cu management profesionist şi orientat către plus valoare din regiune. La sfârşitul anilor '90 guvernul ceh s-a concentrat pe selectarea unui management profesionist şi independent care a fost stimulat corespunzător pentru atingerea scopului de a creşte valoarea companiei pentru acţionari. Rezultatul a fost clar: compania a evoluat de la un profit net de 116,4 milioane de euro în 1999 la un record absolut de 1,87 de miliarde de euro în 2010. CEZ a adoptat şi o strategie de expansiune regională, devenind una dintre cele mai mari companii de utilităţi ce operează în Centrul şi Estul Europei având şi o prezenţă puternică în România.

KGHM este cea mai mare companie minieră pe segmentul de cupru şi a treia pe segmentul de argint din Europa, cu aproximativ 18.000 de angajaţi. A fost listată la Bursa din Varşovia în 1997 şi este în prezent controlată de guvernul polonez, care deţine 31,8% din acţiuni. KGHM este un alt exemplu care ne arată că listarea are un impact important pentru o afacere. Acţionarii minoritari au solicitat îmbunătăţiri în guvernanţa corporativă şi în calitatea managementului, ceea ce s-a reflectat în timp şi în profitabilitatea companiei. Rezultatele financiare au evoluat de la un profit aproape inexistent la sfârşitul anilor '90 până la un profit record de 1,18 miliarde de euro în 2010. Acest exemplu ilustrează şi faptul că guvernul poate controla o companie deţinând mai puţin de 50% din capitalul social şi respectând drepturile acţionarilor minoritari.

PGE Group este cel mai mare producător de energie electrică din Polonia cu 12,4 GW putere instalată, producând 40% din energia electrică consumată în Polonia anual. Statul polonez a decis să listeze compania la Bursa din Varşovia în noiembrie 2009, atrăgând 2,1 miliarde de euro pentru o participaţie de 15%. Astăzi, guvernul continuă să fie un acţionar important deţinând 69,29% din companie. Interesant este că oferta publică iniţială a PGE a fost suprasubscrisă de 7,5 ori şi a fost cea mai mare din istoria Bursei din Varşovia la momentul respectiv. Nu mai puţin de 15% din acţiunile oferite au fost alocate investitorilor de retail. Cu infuzia de lichidităţi din oferta publică, PGE a decis să înlocuiască anumite capacităţi de producţie învechite, să investească în echipamente necesare pentru îndeplinirea standardelor de mediu ale Uniunii Europene şi pentru a dezvolta noi capacităţi de producţie de energie nucleară.

Dacă acest gen de investiţii vă sună cunoscut, nu este nicio coincidenţă: sunt multe companii controlate de guvernul României care speră să finanţeze proiecte de dezvoltare în următorii ani, pentru care sursele de finanţare sunt în prezent incerte. De exemplu, sunt necesare investiţii pentru îndeplinirea standardelor Uniunii Europene de mediu la cei trei producători de energie pe bază de cărbune din Oltenia - Turceni, Rovinari şi Craiova - pentru noi capacităţi de generare la Hidroelectrica prin proiectul Tarniţa şi pentru cele două noi reactoare nucleare ale Nuclearelectrica la Cernavodă.

Avantaje majore

Acum să ne uităm puţin la alte beneficii pe care aceste măsuri le pot aduce pentru România.

• O companie trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru a deveni publică, iar simplul proces de a pune ordine în operaţiunile unei companii pentru pregătirea listării poate rezulta în progrese semnificative în guvernanţa respectivei companii. Transparenţa companiei trebuie îmbunătăţită întrucât noii acţionari minoritari au dreptul să acceseze informaţiile importante despre companie în aceeaşi măsură ca acţionarii majoritari.

• Prin natura lor, acţionarii minoritari/privaţi pot juca un rol esenţial în supravegherea managementului, prin ochiul critic pe care îl îndreaptă în permanenţă asupra acestuia. Managementul este responsabilizat în raport cu orice decizie luată împotriva interesului companiei. Prezenţa acţionarilor privaţi creează un echilibru, stimulând managementul să obţină cele mai bune rezultate pentru toţi acţionarii.

• Companiile sunt supuse unor reglementări suplimentare pe care trebuie să le respecte. De exemplu, ele trebuie să urmeze standardele de guvernanţă corporativă impuse de bursă şi de autoritatea de reglementare a pieţei de capital, fiind astfel nevoite să fie mai transparente şi responsabile pentru acţiunile lor. De asemenea, aceste companii trebuie să numească manageri profesionişti care să se concentreze pe îmbunătăţirea profitabilităţii şi competitivităţii.

• Companiile listate vor atrage lichidităţile de care au foarte mare nevoie prin emiterea de noi acţiuni. Aceşti bani - şi vorbim aici de sume mari - pot fi folosiţi pentru investiţii noi. De exemplu, aportul de capital necesar pentru unul dintre cele două noi reactoare ale Nuclearelectrica sau pentru proiectul Tarniţa la Hidroelectrica ar putea fi acoperit aproape în întregime prin oferte publice iniţiale, dacă acestea ar fi realizate prin majorare de capital păstrând sumele obţinute în companie. Estimările noastre arată că în situaţia în care guvernul ar accepta să îşi reducă participaţia la 51% în ambele companii, s-ar putea strânge peste 3,5 miliarde de euro numai din aceste două oferte iniţiale, 2,2 miliarde de euro la Hidroelectrica şi 1,3 miliarde de euro la Nuclearelectrica.

• Mai mult, aceste oferte publice iniţiale împreună cu ofertele publice secundare anunţate de guvern la Transelectrica, Transgaz şi OMV Petrom pot crea masa critică necesară pentru ca BVB să se dezvolte şi să devină un nod financiar important în Sud Estul Europei, atrăgând investitori străini care aduc bani noi în piaţă, dar şi investitori de retail care vor avea acces la o ofertă mai diversificată de investiţii pentru economiile acumulate.

Finanţare suplimentară, guvernanţă corporativă îmbunătăţită şi management profesionist - toate vor însemna că aceste companii vor fi mai eficiente şi mai profitabile. Dacă tragem linie, observăm că principalii beneficiari ai acestor măsuri vor fi fiecare dintre acţionari, inclusiv Guvernul, acţionarii minoritari instituţionali, dar şi investitorii de retail.

În concluzie, noi credem în necesitatea şi succesul acestor măsuri, care vor ajuta economia României în general, prin companii generatoare de profit, care plătesc taxe şi sunt tranzacţionate transparent la BVB. Bineînţeles că aceste beneficii nu vor apărea peste noapte şi vor necesita foarte multă muncă, angajament şi voinţă politică pentru a fi implementate. Franklin Templeton crede că România nu îşi poate permite să stea pe loc în timp ce restul regiunii creşte. România nu poate rata această ocazie de a-şi impulsiona piaţa de capital şi, prin urmare, economia în general.

Grzegorz Konieczny este manager de fond, Fondul Proprietatea