Franţa-România la exportul de vin: 70 la 1

România este pe locul 10 în topul mondial al producătorilor de vin în funcţie de suprafaţa exploatată, dar capacitatea de export la hectar este de 70 de ori mai mică decât cea a Franţei, de exemplu, astfel încât vânzările de vin la export au fost anul trecut de 13 mil. euro.

În Franţa, exporturile anuale sunt de 4 mld. euro, net superioare faţă de cele ale României, ceea ce îi permite să obţină peste 4.500 de euro la export din fiecare hectar pe care îl deţine. Exporturile României pe hectar de viţă-de-vie exploatată sunt de doar 65 de euro, relevă o analiză ZF pe baza datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) şi ale Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

Lipsa capacităţii de procesare, îmbuteliere şi de marketing a producătorilor locali de vin se vede şi în diferenţa faţă de Republica Moldova, care are exporturi de zece ori mai mari în volum, deşi suprafaţele sunt comparabile.

România are aproximativ 180.000 - 200.000 de hectare de viţă-de-vie (în funcţie de statistică suprafaţa variază), în timp ce Republica Moldova are circa 150.000 de hectare.

"Este vorba de consum. În piaţa din România se consumă vin produs intern", a spus Ioan Ştefan, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin din România (APEV). Părerea sa este susţinută şi de către Dan Muntean, directorul general al Halewood România, unul dintre cei mai mari exportatori din România.

"Piaţa de vin este mare în România", explică Dan Muntean, directorul general al Halewood România, unul dintre cei mai mari exportatori de vin de pe piaţa locală, care adaugă şi că o parte din consum este acoperită de importuri. Muntean citează o statistică ce spune că până recent România se afla în top 10 ţări în ceea ce priveşte consumul de vin, dar că a fost depăşită de China şi Rusia.

Dacă se consideră un volum al pieţei vinului de circa 6,6 mil. hl în România, ar rezulta un consum pe cap de locuitor de circa 30 de litri. Calculat în valoare, la un total de 350 mil. euro al pieţei ar rezulta cheltuieli de circa 16 euro pe cap de locuitor.

În legătură cu ponderea autoconsumului, Muntean a spus că nu există statistici pe care care să le poată cita şi nici nu a dorit să facă o estimare personală.

Totodată, profiturile generate de vânzarea vinului pe piaţa internă sunt mai mari decât decât cele obţinute la export.

"Am vrea să exportăm mai mult, însă avem dificultăţi mari în a pătrunde pe pieţe externe. Return-ul este însă mai bun pe piaţa din România. Consumatorul din Vest se aşteaptă ca vinurile din România sau din Bulgaria sau Ungaria să fie ieftine, nefiind cunoscute", a spus Dan Muntean. Exporturile au adus anul trecut circa 40% din afacerile companiei, adică în jur de 3,5 mil. euro.

La aceşti factori el adaugă şi lipsa de experienţă a noilor jucători pe piaţa vinului, estimând că sunt două firme interesate să facă exporturi pe scară largă; Halewood şi Recaş.

"În industria (mondială - n. red.) a vinului a existat o consolidare foarte puternică, firme din ce în ce mai mari apărând cu bugete de marketing semnificative", a mai spus Dan Muntean.

El precizează că o mare parte din suprafaţa acoperită cu viţă de vie din România este plantată cu viţă hibridă, iar vinul obţinut din aceasta nu este poate fi comercializat. Şeful Halewood estimează că viţa "bună" reprezintă circa 80.000 de hectare, adică mai puţin de jumătate din total şi că maximum 3-5% din producţie merge la export.

Balanţă comercială deficitară

În ultimii patru ani importul de vin a fost mai mare decât exportul, situaţie care a continuat şi în 2011, potrivit datelor făcute publice de PNVV. Astfel, în primele şase luni exporturile au fost de aproape 8 mil. euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 22,6 milioane de euro.

"România nu este un brand ca ţară viticolă. Nu s-a promovat ca atare. Ministerul Agriculturii nu şi-a făcut o prioritate din promovarea vinurilor româneşti", a spus Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.

Iniţiativele de promovare a vinului românesc în afară sunt puţine, iar printre acestea se numără cea a Asociaţiei Romanian Winegrowers, care reuneşte opt producători, Halewood România, Cramele Recaş, Ştirbei, Vinarte, SERVE, Senator şi Wine Princess, şi care are ca scop promovarea vinului românesc la nivel european prin educaţie, media şi târguri. Asociaţia a fost înfiinţată în 2009.

În primele şase luni ale anului exporturile de vin ale României au fost de 8 mil. euro. Pe de altă parte, importurile au fost de 22,6 mil. euro, potrivit datelor PNVV.