Zona euro vrea să ridice un scut financiar de câteva miliarde pentru a se proteja de criza datoriilor

Planul presupune reca­pita­lizarea masivă a băncilor şi o su­pli­mentare puternică a resurselor me­canismului de salvare al zo­nei euro la mai mul­te mii de miliarde de euro, scrie The Telegraph.

Germania şi Franţa au început deja să lucreze la o strategie prin care să se pre­vină ca turbulenţele financiare să în­ge­nuncheze Italia şi Spania, economii con­siderate a fi prea mari pentru a putea fi salvate.

Băncile fără acces la finanţare ar urma să fie ajutate de guverne

Strategia presupune o recapitalizare de mai multe zeci de miliarde de euro a băn­cilor pentru a se asigura pieţele că un even­tual default al Greciei sau Portu­ga­liei nu ar precipita o criză finan­cia­ră sis­te­mică. Recapitalizarea va fi mai ma­re de­cât cea de 2,5 mld. euro esti­mată de au­to­rităţile de profil după tes­tele de stres efectuate în iulie la ni­velul siste­mu­lui ban­car al UE. Li­derii euro­peni sunt în­cre­zători că unele bănci pot strânge ca­pi­tal suplimentar din surse private. Dacă in­stituţiile de credit nu au acces la fi­nan­ţare, recapitalizarea se va face prin fon­duri de la stat sau prin intermediul me­canismului de ajutor FESF, care în pre­zent are o putere de creditare de 440 mld. euro.

Resursele FESF ar putea creşte de cinci ori, la 2.000 de miliarde de euro

Planul prevede, de asemenea, su­pli­men­tarea resurselor FESF. Econo­miştii esti­mează că mecanismul are ne­voie de o pu­tere de creditare de apro­ximativ 2.000 de mi­liarde de euro pen­tru a putea acoperi nevoile de finan­ţare ale Italiei şi Spaniei în cazul în care aceste ţări nu mai au acces la pieţe.

Oficialii europeni încearcă să gă­seas­că modalităţi ca guvernele să poată ma­jora resursele mecanismului fără a fi ne­voite să ceară aprobare din partea parla­mentelor, ceea ce ar ridica pro­ble­me în unele state. O astfel de mo­dalitate ar fi ca BCE să contri­bu­ie la finanţarea FESF, idee similară cu o pro­punere făcută de secretarul Tre­zoreriei SUA Tim Geithner la întâlnirea EcoFin de pe 16 septembrie.

"Trebuie înlăturat pericolul unor de­faulturi în lanţ, falimente bancare şi riscuri sistemice, altfel vor fi subminate toate ce­le­lalte eforturi, atât la nivel european, cât şi glo­bal", a spus Geithner, citat de The Guardian.

Presa a indicat că Germania, statul european cu cele mai mari contribuţii la pla­nurile de salvare din zona euro, cere un default ordonat al Greciei, dar insistă ca statul să rămână în zona euro.

În acest sce­na­riu creditorii Greciei din sectorul privat ar trebui să sufere pierderi de 50%, com­pa­rativ cu 21% cât este luat în considerare pen­tru al doilea pachet de bailout stabilit pentru statul elen.

FMI se teme că resursele instituţiei sunt prea mici

Ediţia de anul acesta a reuniunii FMI-BM a avut loc în cea mai dificlă perioadă din istoria instituţiei, în con­diţiile în care criza din zona euro ameninţă chiar inima zonei euro, eco­nomia mondială dă semne de slăbi­ciune, iar instituţia se teme că are resur­se insuficiente pentru a ajuta în cazul în care criza se intensifică.

Directorul general al FMI Christi­ne Lagarde apreciază că actuala capacitate de creditare a instituţiei, de 400 miliarde de dolari, "păleşte atunci când este raportată la eventualele necesităţi de finanţare ale ţărilor vulne­rabile", scrie Reuters.

FMI a anunţat că va decide până în luna aprilie dacă are resurse suficiente pentru preîntâmpinarea unei crize globale a creditelor în cazul în care criza datoriilor din Europa se va extinde în întreaga lume.

"Este posibil ca resursele finan­ciare ale Fondului să nu fie adecvate pentru a acoperi posibilele necesităţi ale ţărilor lovite de criză", a declarat şeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan.

FMI-ul s-ar putea angaja foarte uşor la o creditare de aproximativ 390 miliarde de dolari fără a-şi pune situaţia financiară în pericol, însă în cel mai pesimist caz ar putea avea nevoie de aproximativ 840 de miliarde de dolari, conform unui document intern obţinut de Reuters.

"În ceea ce priveşte Fondul Mo­netar Internaţional, acesta este pregătit şi va oferi orice tip de resurse necesare tuturor membrilor săi", a decla­rat Lagarde, care a adăugat că Fondul îşi va analiza mai în­deaproape instru­mentele de creditare şi va încerca să de­ter­mine dacă are nevoie de noi unelte pentru a ajuta ţările să facă faţă efectelor crizei.

"Măsurile implementate pe durata ultimei crizei ar trebui dublate de mai multe mecanisme şi instrumente permanente, unele care pot fi puse în aplicare rapid", a declarat la rândul său ministrul francez de finanţe François Baroin.

Potrivit presei străine, FMI este dispus să continue ajutarea Greciei pe termen scurt.

China cere zonei euro să pună capăt crizei

Şeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan (foto) a cerut guvernelor europene să rezolve urgent criza datoriilor prin măsuri "puternice şi credibile" de reducere a deficitului bugetar.

Oficialul a insistat ca FMI să includă şi alte monede, precum yuanul, în cadrul drepturilor speciale de tragere (DST) deoarece resursele instituţiei nu pot acoperi nevoia de finanţare a statelor vulnerabile, scrie The Wall Street Journal.

Zhou consideră că economiile dezvoltate trebuie "să ia măsuri prompte pentru a repara sectorul financiar şi să introducă reforme fundamentale pentru piaţa forţei de muncă şi piaţa imobiliară".

În privinţa statelor emergente, oficialul crede că trebuie luate măsuri pentru a încuraja creşterea economică pe termen lung şi a dat ca exemplu creşterea salariilor, un sistem de securitate socială mai puternic şi dezvoltarea politicilor de mediu.

Rusia: Falimentul Greciei ar fi o povară grea pentru zona euro

Rusia consideră că salvarea Greciei este mai avantajoasă pentru ţările din zona euro şi poate evita apariţia unor dezechilibre majore în economiile statelor lumii, scrie Thomson Reuters.

Ministrul rus de finanţe Alexei Kudrin (foto) apreciază că, în cazul unui faliment al statului elen, "riscurile pentru economia mondială vor creşte vertiginos şi dobânzile aferente creditelor acordate Italiei şi Spaniei vor fi atât de mari încât celor două state le va fi greu să-şi achite datoriile. "Este ca pe front. Spargerea avangardei slăbeşte întreaga armată", explică sugestiv ministrul rus.

Grecia trebuie să grăbească reformele, altfel va suferi "consecinţe dramatice"

Guvernatorul băncii centrale din Grecia George Provopoulos (foto) consideră că statul elen trebuie să gestioneze imensa datorie guvernamentală şi să continue aplicarea măsurilor de austeritate cerute de creditorii externi, UE şi FMI, altfel va suferi "consecinţe dramatice", precum pierderea credibilităţii investitorilor şi imposibilitatea de a obţine surse de finanţare, scrie Thomson Reuters.

De asemenea, statul trebuie să implementeze urgent reformele structurale şi să se concentreze pe reformarea radicală a sectorului public pentru a elimina factorii care generează constant deficite şi datorie publică, a mai spus oficialul elen.