Germania pune cheia în contactul maşinăriei de bailout a Europei. Parlamentul a votat aprobarea planului de salvare a Greciei

Parlamentul german a luat o povară de pe umerii Europei aprobând cu o majoritate covârşitoare extinderea puterilor fondului de bailout al zonei euro, decizie esenţială pentru a convinge pieţele că uniunea monetară are suficientă forţă pentru a lupta contra crizei datoriilor suverane.

Votul parlamentului german era considerat ca fiind cea mai mare încercare pentru strategia liderilor europeni de luptă contra unei crize care începe să macine inima zonei euro. Ger­mania este al unsprezecelea stat eu­ro care adoptă planul de reformare a Fon­dului European de Stabilitate Finan­ciară (FESF) convenit de oficialii eu­ro­peni în iulie. Finlanda, ai cărei po­liticieni s-au numărat printre cei mai cri­tici în discuţiile legate de asistenţa fi­nan­ciară a statelor cu probleme din zona euro şi reforma instituţională din Europa, a votat miercuri reformarea FESF. Acceptul Finlandei a venit în pofida şanselor tot mai mici ca pre­ten­ţi­ile de a primi garanţii în schimbul contribuţiei la sal­varea Greciei să fie res­pec­tate, scrie CNBC.

După ce refor­ma­rea FESF va fi aprobată de toate cele 17 state din zona euro, fondul va pu­tea cumpăra obliga­ţiuni de pe pieţele se­cun­dare, să ofere linii de credit preventive şi să contribuie la reca­pitalizarea băncilor. Prin votul de ieri din Bundestag, contribuţia cu ga­ran­ţii a Germaniei la fond creşte de la 123 miliarde de euro la 211 miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Slovenia, al cărei guvern s-a prăbu­şit pe 20 septembrie, a aprobat refor­ma­rea FESF pe 27 septembrie. Austria va vota vineri, însă analiştii apreciază că nu vor fi probleme din partea acestui stat.

Slovacia rămâne singurul obstacol mai dur pentru Euro­pa, în condiţiile în ca­re premierul Iveta Radi­cova vrea un vot îna­in­tea summitului UE de pe 17 octom­brie, în timp ce pre­şe­din­tele parlamentului Ri­chard Sulik a anun­ţat, potrivit presei stră­ine, că data votu­lui este 25 octombrie.

Temerile legate de trecerea refor­mei FESF de parlamentele statelor din zo­na euro au trecut în ultimul timp în um­bra cererilor pieţelor şi investitorilor ca puterea de creditare a FESF să fie ma­jorată substanţial de la 440 de mi­liarde de euro cât este în prezent pentru a se putea face faţă, unui eventual co­laps al unor economii mari precum Italia. Unii analişti apreciază că resur­sele fondului ar trebui majorate la 2.000 de miliarde de euro.

Volumul FESF este mai puţin im­por­tant decât flexibilitatea pe care o va avea mecanismul, care-i va permite să re­ca­pitalizeze băncile europene şi să cum­pere obligaţiuni, consideră Mutjaba Rahman, analist la Eurasia Group.

Până când FESF va fi pregătit pen­tru funcţionare, BCE va fi princi­pala instituţie care va sprijini statele care au dificultăţi în a se finanţa de pe pieţe prin cumpărarea de obligaţiuni.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso insistă ca urmaşul FESF, Mecanismul European de Stabi­lita­te (MES), să fie activat mai devreme de­cât s-a stabilit. Planurile actuale pre­văd ca FESF să fie înlocuit de MESF, un mecanism permanent, în iulie 2013.