Zona euro ca familie: te însori, dar nu ştii peste cine dai după luna de miere

Autor: Paul Comşa 07.10.2011

Deprecierea bruscă a monedei europene şi criza datoriilor suverane nu puteau trece neobservate în rândul populaţiei.

Deşi sunt vizibil nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă zona euro, unii oameni şi-au păstrat creativitatea. Este şi cazul patronului unui restaurant din Bratislava, Jakub Francisci, care compară adoptarea monedei unice europene cu o căsătorie.

"Te însori cu o persoană pe care o consideri cea mai bună din lume şi după puţin timp constaţi că este diferită", spune Francisci, citat de Bloomberg. El adaugă că deşi "luna de miere s-a încheiat", statele din zona euro trebuie să rămână alături de euro "atât la bine, cât şi la rău".

Moneda unică europeană şi-a pierdut strălucirea printre noile state membre. Având salarii inferioare celor încasate de greci, cetăţenii economiilor emergente care au trecut recent la euro sunt tot mai reticenţi în a-i ajuta pe partenerii meridionali.

La mai puţin de trei ani de la adoptarea monedei euro Slovacia reprezintă un obstacol dur pentru Europa, în condiţiile în care premierul Iveta Radicova are nevoie de sprijinul coaliţiei pentru a vota reformarea FESF (Fondul European de Stabilitate Financiară) înaintea summitului UE de pe 17 octombrie, în timp ce preşedintele parlamentului Richard Sulik a anunţat, potrivit presei străine, că data votului este 25 octombrie.

La peste 1.500 de km distanţă Parlamentul Estoniei, ţară care a renunţat la coroană (kroon) la începutul acestui an, a anunţat în urmă cu câteva zile că susţine planul de reformare a FESF. Reforma a fost aprobată cu 59 de voturi "pentru" şi 42 "împotrivă". Deliberările au fost tulburate de protestatari înarmaţi cu pancarte pe care scria "Estonia! Bine aţi venit pe Titanic" sau "A împrumuta Grecia este similar cu a oferi vodcă unui beţiv".

"Atitudinea este încă pozitivă, dar probabil va începe să se deterioreze destul de rapid începând de acum", consideră Hardo Pajula, economist la banca suedeză SEB, a doua instituţie de credit ca mărime din regiunea baltică. "Una este să votezi pentru acordarea unor garanţii mai degrabă abstracte şi alta este să fii de acord cu un transfer efectiv de fonduri", adaugă el.

Slovacia va contribui cu 7,7 miliarde euro la FESF (1%), în timp ce Estonia va aloca 2 miliarde de euro (0,3%).

Zona euro se află acum la mâna statelor mici care pot deturna planurile guvernelor din ţările mari de a ajuta Grecia, Irlanda şi Portugalia şi de a combate criza datoriilor suverane.

"Acum câţiva ani a fi în zona euro echivala cu o recunoaştere a calităţii, dar în prezent situaţia este diferită", afirmă Gabor Nagyvendegi, angajat într-o companie IT din Slovacia. "Este patetic ce se întâmplă acum. State sărace precum Slovacia nu ar trebui să le ajute pe cele mai bogate", adaugă el.

Salariul mediu pe economie în Estonia era de 792 de euro în al doilea trimestru, iar în Slovacia era de aproximativ 781 de euro, conform birourilor statistice din cele două ţări. Prin comparaţie, salariul minim pe economie în Grecia era la începutul anului de 863 de euro, potrivit Eurostat. "Am putea face mai multe decât să dăm bani Greciei şi altora care şi-au risipit finanţele, dar unde oamenii o duc mai bine decât aici", a afirmat Piret Pent, care conduce o firmă de catering în capitala Estoniei.