Teama de căderea exporturilor spulberată de datele Statisticii: plus 24% în august

Autor: Iulian Anghel 11.10.2011

După două luni de creştere mai modestă, exporturile au înregistrat în august un salt notabil de 24,1% faţă de august 2010, la 14,69 mld. lei (3,46 miliarde de euro), amânând temerea căderii bruşte a exporturilor pe fondul turbulenţelor de pe pieţele externe lucru ce obligă la revizuirea prognozelor de creştere economică.



Creşterea din august poate fi pusă şi pe seama companiei Dacia Renault care în august nu şi-a mai stopat producţia pentru perioada tradiţională de vacanţă, în condiţiile în care exporturile de maşini şi echipamente de transport reprezintă 40% din total.

"Este o veste foarte bună care oferă pers­pective de creştere şi pentru luna septembrie", comentează Nicolaie Chideşciuc, economist-şef al ING Bank.

Este o veste cu atât mai bună cu cât comerţul cu ţările UE a continuat să crească la 27,9% faţă de media de creştere în august 2011 faţă de august 2010 de 24,1%, în vreme ce exporturile extracomunitare au încetinit în august la 16,8% (în euro), faţă de 26% în iunie.

Datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) reprezintă încă un rezultat bun după cel anunţat de aceeaşi instituţie, anume că producţia industrială - un indicator fundamental pentru economie - a continuat să crească în august într-un ritm superior celui din iunie şi iulie. În august producţia industrială a urcat cu 7,4% comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, după ce în iunie şi iulie creşterile au fost de 3,2% şi, respectiv, 5%.

Potrivit datelor INS, pe primele opt luni ale anului exporturile României au însumat 29,2 miliarde de euro, de ramarcat fiind şi o creştere a importurilor care în august au crescut peste exporturi (Ă26%), atingând 35,4 mld. euro în primele opt luni ale anului.

Deficitul a ajuns după primele opt luni la 6,15 mld. euro, uşor peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.

Nicolaie Chideşciuc remarcă faptul că importul este unul sezonier şi el va continua să crească în ultima parte a anului ca urmare a importurilor de materiale energetice, însă crede că deficitul comercial va fi la valoarea de anul trecut (9,4 mld. euro) ca urmare a ritmului bun al exporturilor.

Unul dintre "vinovaţii" pentru creşterea exporturilor ar putea fi Dacia Renault care în august, spre deosebire de anii precedenţi, nu şi-a oprit producţia pentru perioada de vacanţă. Dacia îşi exportă 90% din producţie şi reprezintă în jur de 10% din exporturile României.

Astfel, PIB-ul României este susţinut într-un procent de peste 1% de o singură uzină, iar evoluţia economică a României continuă să fie dependentă de de câteva astfel de mari companii - Dacia, Sidex sau Petrom. De ramarcat că decizia Nokia de a părăsi România se va reflecta în statisticile viitoare, anunţul companiei finlandeze fiind făcut în urmă cu aproximativ două săptămâni. Nokia contribuie/contribuia cu 5% la exporturile României. Plecarea Nokia se va vedea în statisticile viitoare, pentru că producţia va încetini treptat până la închiderea fabricii de la Jucu la finele anului. De remarcat însă că şi Nokia era un mare importator, drept urmare, dacă exporturile vor scădea, vor scădea şi importurile.

În august 2011 Dacia a produs în jur de 23.000 de maşini, faţă de doar 238 de maşini în august 2010, în condiţiile în care cadenţa zilnică a uzinei este de 1.000 de maşini pe zi. De altminteri şi în prima parte a anului Dacia Piteşti (în principal prin marca Duster care reprezintă 50% din vânzările uzinei) a împins exporturile puternic când acestea au crescut în primele trei luni în medie cu 40%. Evoluţia spectaculoasă a exporturilor a fost esenţială pentru PIB, în condiţiile în care consumul intern continuă să cadă.

Acum însă Guvernul se pregăteşte să revizuiască prognoza de creştere economică pentru 2012, iar analizele privind perspectivele amână adoptarea proiectului legii bugetului pentru 2012. Guvernul ia în calcul o creştere economică pentru anul viitor de aproximativ 2%, faţă de o prognoză de 3,5% - 4% în urmă cu câteva luni, pe fondul temerii revenirii unei perioade tulburi pe pieţele internaţionale, în special cele europene. FMI şi-a revizuit, de asemenea, prognozele de creştere pentru 2011 la 2%.

Căderea exporturilor ca urmare a revenirii crizei în Europa loveşte în creşterea economică, în condiţiile în care exporturile contribuie la formarea PIB cu un procent care se apropie de 40%.

Economistul Laurian Lungu de la Macroanalitica susţine că, în ciuda avansului exporturilor, revizuirea datelor de creştere economică nu poate fi ocolită.

El constată că exporturile noastre se bazează foarte mult şi pe importuri şi, oricât ar avansa ele, nu pot asigura singure o creştere de 2-3% din PIB. "Exporturile noastre au o valoare adăugată mică. Importăm, asigurăm acea valoare adăugată mică şi apoi exportăm. Un astfel de export nu îţi poate asigura o creştere de 2-3%."

În aceste condiţii, doar majorarea consumului intern poate asigura o creştere sigură, deşi avansul exporturilor este de notat. Însă consumul intern continuă să cadă, arată Laurian Lungu.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a scăzut în august cu peste 10%.

Şi Chideşciuc crede că consumul intern, dar şi investiţiile statului sunt cele care pot asigura creşterea economică. Creşterea exporturilor este un semn foarte bun, dar nu asigură o creştere economică pe termen lung, arată el. Exporturile de maşini şi echipamente de transport au avut în august o pondere de 41,1% în exporturi. Produsele alimentare nu au reprezentat decât 5,6% în totalul exporturilor. Produsele chimice au contribuit cu 6,5%, cele de materii prime cu 6,6%, iar combustibilii minerali cu 6,2%.