BNR sfătuieşte băncile greceşti să-şi facă rezerve de lichiditate. Întâlnire la BNR pentru planuri de acţiune

Băncile locale cu capital elen, dintre care două sunt în top 10, trebuie să-şi mărească lichiditatea şi să-şi pregă­tească rezerve în eventualitatea agravării problemelor cu care se confruntă băncile-mamă din Grecia - este una dintre cele mai importante recomandări făcute de BNR în contextul tensiunilor externe.

Şefii filialelor de bănci elene s-au întâlnit luni cu oficiali ai BNR pentru a discuta planurile de măsuri preventive care ar putea fi aplicate în ipoteza apariţiei unor probleme în relaţiile de finanţare cu băncile-mamă.

"A fost o discuţie de informare reciprocă în care am trecut în revistă măsurile care se pot lua dacă apar necazuri pe relaţia cu băncile-mamă. Preventiv, le-am recomandat să-şi crească lichiditatea, să-şi asigure rezerve pentru a contracara eventuale efecte de contaminare", a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.

La rândul lor, conducătorii băncilor cu capital elen au vrut să se asigure că Banca Naţională a prevăzut scenarii de acţiune prin care să le sprijine accesul la lichiditate în cazul agravării problemelor din Grecia.

Cinteză spune că planurile există, dar speră să nu fie necesare. "I-am informat în privinţa soluţiilor pe care ni le permite cadrul legal şi le-am făcut şi alte mici recomandări pe care le negociaserăm în ultima perioadă."

Şeful Supravegherii din BNR spune că pentru o bancă centrală este esenţial să fie pregătită să prevină situaţii dificile în contextul incertitudinii accentuate de pe piaţa financiară europeană. "Cine ar fi bănuit că Dexia va cădea? Trebuie să fii pregătit să previi."

Principalele bănci elene au rămas ieri pentru a doua zi la rând în malaxorul bursei de la Atena, suferind pierderi dramatice. EFG Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost, înregistra după-amiază o cădere de 20%, după ce luni acţiunile i se depreciaseră cu 14,6%. Alpha Bank, partenera sa în fuziunea aşteptată până la sfârşitul anului, şi-a văzut acţiunile căzând cu peste 19%. În aceste condiţii, capitalizarea bursieră a Eurobank a scăzut la 309 mil. euro, în timp ce Alpha Bank mai valorează 443 mil. euro. Pe piaţa locală fuziunea dintre Alpha Bank şi Bancpost ar trebui să creeze o bancă de locul trei după active. Similar, acţiunile National Bank of Greece, care controlează Banca Românească, au căzut pe bursă cu peste 15%, iar cele ale Piraeus cu peste 19%.

Investitorii fug de toate aceste acţiuni din cauza temerilor că băncile elene ar putea fi sufocate de expunerea masivă pe obligaţiuni emise de guvernul de la Atena şi antrenează un cerc vicios care riscă să înghită şi alte bănci europene cu portofolii de obligaţiuni greceşti.

Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, a lansat ieri un apel fără precedent guvernelor şi băncilor centrale din UE să acţioneze la unison şi fără întârziere pentru a contracara criza datoriilor suverane care s-a transformat în ultimele săptămâni într-o "criză sistemică".

"Este o chestiune de urgenţă ca toate autorităţile să acţioneze la unison, cu un angajament total pentru apărarea stabilităţii financiare", a spus Trichet în faţa Comisiei de Politici Economice şi Monetare a Parlamentului European.

Şeful BCE a dat un verdict dramatic, care se conturase ca o ameninţare încă din ul­timele săptămâni: băncile europene trebuie să fie din nou recapitalizate. Şi cine să le mai recapitalizeze dacă nu statele. Aceleaşi state care se chinuie să-şi reducă datoriile publice masive, dar nu vor avea cum dacă se pune problema să injecteze din nou bani în bănci. Aceleaşi bănci care au tot în­târ­­ziat restructurările şi consolidările în ultimii ani, bănci cu manageri care au continuat să-şi acorde salarii şi bonusuri sfi­dă­toare pentru alte sectoare economice, bănci care nu au fost lăsate să dea faliment în primele faze ale crizei, iar acum riscă să tor­pileze întreg sistemul financiar european.

Problema este că multe bănci deţin poziţii sistemice pe mai multe pieţe, iar această interconectare sporeşte în mod periculos riscul de contagiune.

"Deciziile trebuie luate şi trebuie luate foarte rapid. Mă aştept ca decizia (de recapitalizare) să fie luată cât mai curând posibil."

Este un apel pe care Trichet îl lansează guvernelor din Europa, în contextul în care Franţa şi Germania încă întârzie să iasă pe piaţă cu marele plan de salvare pe care l-ar fi discutat în weekend.

Autoritatea Bancară Europeană a cerut băncilor europene să-i raporteze date actualizate privind situaţia capitalului şi a expunerii faţă de obligaţiuni suverane. Sunt în vizor în special băncile care au avut probleme cu trecerea testului de stres din primăvară.

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că România nu are ceva special de făcut decât să aştepte decizii la vârful zonei euro, respectiv în statele de care aparţin multe bănci locale.

"Ar trebui ca situaţia internaţională să se calmeze într-o lună-două. Ori se rezolvă, ori crapă." El spune că nu are cine să recapitalizeze băncile decât statele, iar dacă nu se va face acest lucru, crede că se va înregistra un colaps generalizat. "Cred că foarte rapid se va renunţa la discuţia prioritară legată de supraîndatorare şi ajustări fiscale. O parte dintre bănci au colapsat tocmai din cauză că au fost retrogradate statele. Este un cerc vicios, care undeva trebuie să se rupă. Pe de-o parte, este bătălia între bănci şi state, iar, pe de altă parte, sunt investitorii privaţi. Cred că până la urmă vor pierde investitorii privaţi."

Şi Aurelian Dochia arată că recapitalizarea băncilor pe seama pieţelor financiare, pe baze private, este greu de făcut având în vedere că investitorii sunt foarte temători.

"Astfel, rămâne alternativa finanţării din fonduri publice. Aici intervin restric­ţiile legate de deficitele bugetare şi datoriile publice. Recapitalizarea băncilor va duce la creşterea deficitelor bugetare şi creşterea riscurilor în privinţa riscurilor de ţară." Pe de altă parte, dacă nu se face recapitalizarea băncilor, există un risc foarte mare din cauza interdependenţelor foarte mari între pieţele financiare europene. "Necapitalizarea băncilor riscă să ducă la prăbuşirea sistemului financiar european care evident va duce la o recesiune de amploare care va afecta nu doar Europa, ci întreaga lume."

În acest context, managerii băncilor locale cu capital elen au de trecut adevărate teste de performanţă pentru a traversa cu bine zonele de turbulenţă care nu se mai termină.

Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt singurele bănci cu capital elen care au români în poziţia de preşedinte executiv - pe Sergiu Oprescu şi respectiv Cătălin Pârvu. Bancpost, filiala locală a Eurobank, este condusă de anul acesta de olandezul Peter Weiss, în timp ce Banca Românească îl are ca preşedinte pe grecul Marinis Stratopoulos, numit în urmă cu un an. ATE Bank este condusă de grecul Sotirios Skandamis, iar Emporiki de francezul Pierre Martin, însă ambele au cote de piaţă de sub 1%, astfel că nu implică riscuri la nivel de sistem.

Crucială este în schimb poziţia Alpha Bank şi a Bancpost. Alpha şi-a majorat capitalul social cu 50 mil. euro la începutul verii, iar Bancpost se pregăteşte să facă o operaţiune similară cu o sumă de circa 21,5 mil. euro prin conversia unor împrumuturi subordonate de la banca-mamă. Astfel, îşi va consolida capitalul de rangul I erodat de pierderile din credite neperformante. Banca are o solvabilitate confortabilă de circa 15%, iar prin conversia creditelor subordonate va scăpa şi de nişte cheltuieli cu dobânzile.

Analistul Aurelian Dochia spune că băncile cu capital străin sunt de fapt entităţi româneşti independente. "Dacă s-ar înregistrat retrageri de fonduri există o constrângere Ð este vorba de fondurile pe care băncileÐmamă le-au împrumutat spre băncile locale. Nu înseamnă dificultăţi pentru băncile locale, ci reducerea potenţialului de creditare. Pericolul pentru băncile din România este legat de portofoliul de credite neperformante, care nu s-a stabilizat. Depinde foarte mult de cum va evolua întreaga lume, dar sperăm să assistăm la o stabilizare în al doilea semestru."

Referitor la băncile greceşti în particular, el crede că este posibil să vedem vânzări de participaţii, continuarea procesului de fuziuni şi chiar retrageri de fonduri spre băncile-mamă. Filialele locale sunt susţinute în multe cazuri prin depozite constituite de băncile-mamă, unele cu scadenţe la doi-trei ani.

Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, a pierdut ieri peste 5% pe bursa de la Viena, după scăderea de luni de 13,5% provocată de anunţul surpriză privind reevaluarea în jos a activelor cu 1,6 mld. euro.

Vicecancelarul austriac Michael Spindelegger a caracterizat drept "un pas curajos" decizia extraordinară a Erste Group Ð acţionarul majoritar al BCR Ð de a-şi ajusta dramatic bilanţul prin actualizarea valorii mai multor active.

Fiind vorba despre o bancă atât de mare, în care guvernul austriac a investit 1,2 miliarde de euro în 2009 pentru a o ajuta să traverseze criza, situaţia Erste reprezintă practic o problemă de stat.

"Nu trebuie să ne panicăm. A fost un calcul clar pentru curăţarea bilanţului."

Anunţul de ieri al Erste privind pachetul de măsuri care îi va provoca pierderi de până la 970 mil. euro la nouă luni a constituit un şoc pentru investitori. Acţiunile au scăzut ieri cu 13%, iar astăzi cu încă 4,2%, până la 18 euro.

În urma anunţului, agenţia de rating Fitch a plasat sub supraveghere calificativul Erste privind viabilitatea, cu perspectivă negativă.