Bugetarii îşi recuperează salariile abia în 2016. Procurorul general acuză încălcarea practicii CEDO
Deputaţii au adoptat astăzi ordonanţa de urgenţă a Guvernului (OUG 113/2010) prin care drepturile salariale câştigate în justiţie după reducerile din 2010, sunt reeşalonate până în 2016. Opoziţia va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională, în vreme ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin procurorul general Laura Codruţa Kovesi, timisese, în prealabil, Camerei Deputaţilor o scrisoare în care îi cerea să respingă documentul.
Opoziţia invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia autorităţile executive nu pot invoca lipsa banilor pentru a amâna executarea unor decizii judecătoreşti.
Foarte mulţi bugetari au câştigat în instanţă drepturi salariale după reducerea cu 25% a salariilor în sectorul bugetar. Întrucât nu poate anula decizii ale Justiţiei, Guvernul a emis o ordonanţă de amânare până în 2016 a plăţii sumelor dispuse de magistraţi.
Potrivit actului normativ, drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plăteşte 10%; în anul 2014 se plăteşte 25%; în anul 2015 se plăteşte 25%; în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
Procurorul general al României, susţine, într-o scrisoare adresată deputaţilor, că succesiunea de acte normative care au amânat acordarea drepturilor salariale câştigate în instanţă cu titlu executoriu au avut ca efect eşalonarea repetată a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii şi perpetuarea acestor soluţii ridică semne de întrebare asupra respectării de către stat a garanţiilor dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate.
"Prin adoptarea legii de aprobare a OUG 113/2010 şi reeşalonarea plăţilor până în anul 2016 se ajunge la situaţia nedorită în care titluri executorii obţinute anterior anului 2008 să fie executate abia după opt ani, ceea ce depăşeşte cu mult exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional şi, în final, va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru creditor, cât şi pentru debitorul care va trebui să achite sumele actualizate cu rata inflaţiei."