Comisia Europeană vrea un fond de bailout pentru zona euro de 2.000 de miliarde de euro
Oficialii Comisiei Europene examinează modalităţi de a majora fondul de bailout al zonei euro, Fondul European de Stabilitate Financiară, aproape de cele 2.000 mld. euro cerute de SUA şi Marea Britanie fără a condiţiona creşterea de ratificare din partea statelor din zona euro.
Planurile Comisiei Europene prevăd, de asemenea, ca succesorul permanent al FESF, Mecanismul European de Stabilitate Financiară, să fie instalat cu un an mai devreme, la mijlocul lui 2012. Franţa consideră că fondul ar trebui transformat în bancă pentru a i se putea astfel creşte capacitatea financiară, scrie Reuters.
Fondul a fost înfiinţat în mai 2010 după ce Grecia a fost nevoită să ceară ajutor financiar extern. La acea perioadă avea la bază garanţii de 440 mld. euro şi o capacitate de creditare de 250 mld. euro, prea mică pentru a face faţă potenţialelor pericole. În martie, capacitatea a fost majorată la 440 mld. euro, iar garanţiile la 726 mld. euro. Cu spectrul căderii financiare a Italiei şi a altor state vulnerabile din zona euro, pieţele şi unii lideri europeni fac presiuni pentru creşterea puterii de foc a FESF, idee respinsă cu tărie de Germania. În vara acestui an liderii europeni au stabilit înzestrarea facilităţii cu puteri mai mari, printre care aceea de a recapitaliza băncile şi de a achiziţiona obligaţiuni de pe pieţe. Activarea noilor atribuţii a fost condiţionată de aprobarea de către guverne. Ultimul obstacol în calea activării, Slovacia, a fost înlăturat atunci când guvernul şi-a asigurat sprijinul politicenilor pentru ratificare, după ce adoptarea a fost respinsă marţi.
Autoritatea Bancară Europeană a cerut europenilor să ia în considerare posibilitatea ca FESF să reducă presiunile cu care se confruntă finanţele guvernelor naţionale prin garantarea directă a datoriilor bancare la nivel european, potrivit publicaţiei irlandeze The Post.
Practic, FESF ar curăţa portofoliile băncilor de obligaţiunile problematice pentru a înlătura temerile pieţelor privind efectul nociv al datoriilor suverane. În cele din urmă, eventualele pierderi care rezultă din restructurarea datoriilor vor fi suportate de statele care contribuie la FESF şi implicit de contribuabili.