Recuperatorii de la EOS KSI au dat în judecată 40.000 de rău-platnici către bănci şi telecom

"Avem şi 8.000 de cazuri în faza de executare silită pentru că nu am reuşit să ajungem la un acord cu clienţii respectivi nici înainte de proces, nici în timpul procesului şi nici după acesta." El precizează că majoritatea cazurilor sunt rezolvate însă pe cale amiabilă.

Cele mai multe creanţe sunt cumpărate de firmele de recuperare de la bănci şi companii telecom. Băncile au preferat să vândă până acum doar credite de consum fără garanţii, dar şeful EOS KSI spune că există şi discuţii pentru preluarea de credite ipotecare, ceea ce înseamnă că primele tranzacţii pe acest segment ar putea avea loc anul viitor.

"Mă aştept ca anul viitor băncile să vândă şi credite ipotecare. Au existat discuţii pentru vânzarea unor portofolii de 50-60 de proprietăţi, dar nu avem informaţii că s-ar fi încheiat vreo tranzacţie. Este mai dificil de gestionat un portofoliu de credite ipotecare deoarece trebuie să găseşti o piaţă pe care să vinzi garanţiile dacă nu ajungi la un acord cu debitorul."

Kovacs spune că cele mai mari probleme cu rambursarea creditelor le au clienţii care s-au împrumutat la costuri mari în 2007 şi 2008. El apreciază că intrarea în portofoliile recuperatoriilor de creanţe şi a unor pachete de credite imobiliare va avea un impact asupra pieţei de recuperare doar pe termen lung, sumele colectate în prima fază fiind relativ mici.

Banii sunt recuperaţi greu

EOS KSI a recuperat în al doilea trimestru din acest an 42 de euro din fiecare credit cumpărat de la bănci, în condiţiile în care valoarea medie a unui împrumut achi­ziţionat a fost de 1.470 de euro. În general, com­paniile de colectare plătesc băncilor circa 8% din va­loa­rea nominală a portofoliilor de credite neperformante achi­ziţionate.

Aproape jumătate din debitorii care încheie un angajament de plată îl şi respectă, astfel că trec minimum doi ani pentru ca firmele să-şi recupereze banii, afirmă oficialul EOS KSI. Compania a avut un profit net de 759.000 de lei (180.000 de euro anul trecut, după ce în 2009 înregistrase o pierdere de peste 23 milioane de lei (circa 5,5 mil. euro). "Este un business foarte riscant pentru că nu ştii dacă o să îţi recuperezi banii."

EOS KSI a avut anul trecut o cifră de afaceri de 41 milioane de lei (9,7 mil. euro), în creştere cu 17% faţă de 2009. Estimarea pentru anul acesta indică o creştere a veniturilor totale până la 44 milioane de lei, avansul fiind datorat portofoliilor de creanţe achiziţionate în 2009 şi 2010. Firma a cumpărat în aceşti doi ani creanţe de peste un miliard de lei.

Cumpărarea de portofolii este doar o parte a activităţii firmelor de recuperare. În celelalte cazuri crean­ţele rămân în proprietatea creditorilor, iar compania de recuperare preia doar gestiunea acestora. Crean­ţele preluate de EOS KSI au avut o valoare medie de 370 de euro în trimestrul al doilea, iar rata de succes este de 14%.

Băncile vând repede creditele cu probleme

Rata de succes variază însă foarte mult în funcţie de vechimea cazului, astfel că la creditele cu restanţe mai mici de 30 de zile poate să ajungă la 86%, potrivit datelor EOS KSI. Rata de succes este de circa şapte ori mai mare în România comparativ cu media ţărilor din regiune.

"Băncile din România externalizează creanţele destul de repede şi nici sumele acordate nu sunt foarte mari", a declarat Kovacs. Valoarea medie a plăţilor efectuate în cazul creanţelor exernalizate a fost de 58 de euro în trimestrul al doilea din 2011.

Volumul creditelor externalizate a scăzut însă cu circa 30% în acest an, principalul motor de creştere a pieţei fiind portofoliile cumpărate.

"Activitatea de cumpărare de portofolii este cea mai importantă. Preţurile au scăzut în ultimii doi ani şi am achiziţionat mai multe portofolii. Externalizarea creaţelor are un rol din ce în ce mai mic deoarece băncile şi-au curăţat deja portofoliile şi nu se mai dau nici credite noi, astfel că debitele intrate în neperformanţă sunt mai puţine."

Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor de recuperare creanţe a fost de 200 milioane de lei anul trecut, piaţa fiind dominată de cinci-şase jucători mari. Cei mai vizibili competitori ai EOS KSI, care are o cotă de piaţă de 22%, sunt Coface, Mellon şi Kruk.