Companiile româneşti de IT&C trebuie să înceapă extinderea în străinătate

"Vor fi şi companii româneşti care vor juca un rol important la nivel internaţional, aşa cum s-a întâmplat şi în Polonia. Acum sunt companii poloneze care investesc în România, cum ar fi Scop Computers. Companiile româ­neşti au un potenţial mare, dar trebuie să investească", a spus Ronald Binkofski, CEO al Microsoft România.

O altă problemă în calea ieşirii pe pieţele din afară este lipsa experienţei şi a know-how-ului. "Jucătorii online s-au concentrat în special pe piaţa din România pentru că speră că aceasta o să crească. Unii însă au abandonat ambiţiile globale din cauza lipsei de know-how, de expertiză", este de părere Dan Vârtopeanu, mobile marketer. Aceasta este în opinia sa şi cauza aflată în spatele faptului că aceeaşi idee eşuează în România, dar are parte de finanţare de milioane de dolari atunci când este dezvoltată de companii din SUA.

Românii nu mai sunt reticenţi atunci când vine vorba de reduceri. "Oamenii nu aveau încredere să cumpere cu car­dul, dar când le dai reduceri omul spune «fie ce-o fi», e o ofertă prea bună. Şi dacă a făcut pasul, îl va mai face", a decla­rat Călin Fusu, CEO al Neogen. "Pe site-urile de re­duceri românii caută pizza, cinema, se pare că şi tigăile se vând bine", a spus Fusu, referindu-se la promoţia la tigăi de pe site-ul zumzi.ro.

• Este o ţară care are potenţial pe viitor. România va ajunge în curând la nivelul Poloniei, mă aştept ca sectorul IT să crească în următorii 2-3 ani cu 50%.

• Nu ar trebui să facem previziuni doar bazându-ne pe ce vedem astăzi, pentru că lucrurile vor fi mult mai surprinzătoare. Dacă ne vom reîntâlni peste 5 ani, vom vorbi altfel despre cloud-computing. Dacă ne uităm la device-urile de acum, în urmă cu cinci ani ne-am fi aşteptat să fim aici. Cred că totul a evoluat complet diferit de cum ne aşteptam.

• În România rata pirateriei este de aproximativ 60-70%. Spre deosebire de această ţară, în Germania programele piratate reprezintă 24% din total.

• În viitor pe piaţa din România va trebui să existe un echilibru între outsourcing şi producţia de software.

• Centrul de outsourcing din România este cel mai mare din EMEA şi are un rol important pentru companie. Întotdeauna angajăm cei mai buni oameni la acest centru.

• Livrările de PC-uri au crescut şi ne bucură acest lucru pentru că o parte din afacerile noastre depind de această piaţă. Dar noi oferim mai mult decât sisteme de operare, avem activităţi pe jocuri, aplicaţii.

• Avem multe companii mici care folosesc Office 365, care este o versiune de cloud a Office. Cloud-computingul va creşte, va căpăta importanţă.

• Windows 8 este următorul pas al companiei, noi nu vorbim de supravieţuire, ci de evoluţia companiei, deci este un pas înainte pentru noi. Când a apărut internetul se spunea că Microsoft o să dispară, dar nu a fost aşa. La fel, când am intrat pe piaţa de jocuri, cu XBox, toată lumea spunea că nu vom avea succes pe acea piaţă, dar am demonstrat contrariul. Nu putem spune că suntem o companie învechită, suntem pe piaţă de mult timp şi ne adaptăm.

• Nu mă aştept la ceva surprinzător anul acesta în ceea ce priveşte vânzările, ci anul viitor, când vor apărea mai multe produse. Anul viitor va fi mult mai interesant.

Radu Apostolescu, vicepreşedinte al eMag

• Ne aşteptăm ca peste cinci ani să avem afaceri de un miliard de euro, dar nu numai în România, ci şi pe alte pieţe. Anul acesta businessul este de 150 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul trecut, într-o perioadă în care piaţa creşte cu 10%. Suntem mai profitabili ca anul trecut.

• Putem spune că criza ne-a ajutat şi ne ajută în continuare, deşi ne creează şi frustrări, dar mai mult ne ajută pentru că scoate în faţă mai multe avantaje ale noastre. Oamenii nu mai au destui bani şi caută alternative.

• Foarte mulţi clienţi veneau la noi, deşi noi le duceam produsul la uşă. Aşa a apărut ideea showroom-urilor. Cei care vin în showroom, vin direct ca să cumpere, nu să se uite ca în magazine. Când am deschis showroom, încrederea în noi a crescut imediat. Rata de conversie, adică câţi dintre vizitatori cumpără într-o lună s-a triplat în Iaşi după ce am deschis showroom. Dacă există şi o prezenţă fizic, lumea are încredere.

• Doar 5% dintre clienţi plătesc cu cardul, dar asta pentru că nimeni nu a făcut nimic în sensul încurajării plăţii cu cardul, băncile ar trebui să facă acest lucru, dar ele au descurajat plata cu cardul pentru că trebuie să dezvolte departamente întregi, iar ele preferă să nu o facă.

• O să mergem şi spre Bulgaria, sperăm că la anul. Livrarea se va face din România, dar va fi un site dedicat, vor fi produse dedicate, însă totul va fi operat tot de aici. E mai uşor să livrezi la Sofia decât la Baia Mare. Tatonăm şi pieţele occidentale.

• Dincolo de vânzări este zona de influenţă a online-ului. La o conferinţă din State am aflat că la ei 9% din retail este online. Pe electroIT procentul este la 50%. Faţă de acel 9%, încă 30% din piaţă este influenţată dramatic de online. Oamenii se informează pe online înainte să cumpere. 80% dintre cei care se informează se duc în magazine să cumpere. Aici este potenţialul.

• Internetul este o mare democraţie. Eşti forţat de piaţă să fii democratic. Toate aceste clasamente, review-uri făcute de clienţi sunt foarte democratice.

Călin Fusu, CEO al Neogen

• Partenerii oferă reduceri de 50% cu scopul de a atrage clienţi noi, iar clienţii cumpără online pentru că au preţ redus. Depinde de fiecare partener cum face banii suplimentari: din întoarcerea clienţilor satisfăcuţi, din upsale, adică vinzi pizza la preţ redus şi cola la preţ normal.

• Oamenii nu aveau încredere să cumpere cu cardul, dar când le dai reduceri omul spune "fie ce-o fi", e o ofertă prea bună. Şi dacă a făcut pasul, îl va mai face.

• Valoarea Neogen este mai mare pentru că cifra de afaceri este mai mare, 4 milioane de euro anul acesta, în 2007 era de un milion de euro, poate sub. Atunci aveam o piaţă mai stabilă, nu pot să spun dacă valoarea Neogen este mai mare. A fost evaluată în 2007 la mai mult de 8 mil. euro.

• Bestjobs merge foarte bine, companiile au început să facă angajări, sunt mai optimiste. În 2010, în jumătatea a doua au reluat angajările. Firmele mari se aşteaptă la creştere economică, nu se aşteaptă la criză iminentă, dar acelaşi lucru se putea spune şi în 2008.

• Neogen este o companie matură, ar trebui să se gândească cum face bani pentru acţionari decât ce start-up-uri să mai lanseze.

• Cu site-urile de cupoane pierdem câteva zeci de mii de euro pe lună, într-un an de zile peste 150.000 de euro. Am investit 1-2 milioane de euro în acest segment, se va ajunge pe break-even abia atunci când nu vor mai fi atât de mulţi jucători

• Vin comercianţii spre noi pentru că noi le promitem clienţi noi. El nu are nimic de pierdut pentru că are publicitate gratuită. Tot ce trebuie firma să facă investească în această ofertă de reduceri.

• Noi ne luăm comision din ce vindem pe site. Cea mai mare vânzare a fost de 100.000 de euro. Comisionul mediu pe industrie este de 20-25%.

• Românii caută cel mai mult pe site-urile de reduceri pizza, cinema, se pare că şi tigăile se vând bine, anvelope.

• Sunt peste 100 de site-uri de reduceri, dar ponderea primelor patru site-uri este de peste 50%, dar va creşte. Pe primele locuri sunt Fundeal, Zumzi, Groupon, Kuponiada.

• Pe piaţa de joburi nu aş investi în România. Încercăm să facem un Bestjobs internaţional prin ceeve.com. Vrem să oferim servicii la nivel european pentru că vedem România ca un judeţ al Europei.

Dan Lupu, director al Intel Capital

• În România analizăm mai mult de 20 de dosare de investiţii pe an. În regiune ne uităm la 150-200 de tranzacţii anual. La nivel mondial Intel Capital a investit 300 mil. dolari în 2010, iar din 1991 10 mld. dolari.

• România are neşansa de a fi o piaţă mare, care să permită dezvoltarea unor firme mari, care le aduc un nivel de viaţă confortabil antreprenorilor, iar acest lucru îi determină să nu iasă pe alte pieţe.

• Negocierile cu SIVECO au durat destul de mult, mai mult de 6 luni. Am investit în SIVECO pentru platforma de e-learning bine dezvoltată şi care a ajutat la dezvoltarea companiei la nivel regional. În plus, Intel este atrasă de investiţii la nivel educaţional. În acelaşi timp, firma dezvoltă şi aplicaţii pentru sectorul public.

• Vorbim cu firme de la nivelul a câtorva puşti până la firme cu milioane de utilizatori. Tinerii sunt foarte entuziaşti în sensul că vor să cucerească lumea, ceea ce este un lucru extraordinar, sunt mai puţin axaţi pe câştigul material, vor ca munca lor să fie recunoscută, dar discuţiile despre bani nu sunt secundare.

• Cred că România mai are până să îşi realizeze potenţialul. Dacă ne uităm la piaţa publicităţii online, această piaţă este emblematică pentru România, are acelaşi potenţial ca acum 5 ani, este piaţa etern potenţială.

• Una din probleme este că piaţa de outsourcing s-a dezvoltat prea mult, a scos de pe piaţă o mulţime de programatori şi antreprenori care se puteau dedica creării de firme. Credeam că outsourcingul va duce la dezvoltarea de companii care vor crea soft pe baza experienţei acumulate în relaţia cu clienţii străini, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

• Ne uităm să investim în zona centrelor de date, am făcut investiţii de acest gen şi în alte ţări, dar căutăm şi în regiune.

• Diferenţa fundamentală între Europa şi SUA este lipsa unui ecosistem care să ducă la crearea şi succesul firmelor din IT. Este o problemă comună în România şi Europa. Sunt ţări care au început să simtă lipsa acestui ecosistem şi au început să îl creeze: Croaţia, Slovenia, de exemplu, unde guvernul oferă resurse financiare companiilor.

• Structurarea pe bază corporativă este unul dintre plusurile pe care le aduce un investitor. Ele îşi dovedesc utilitatea când firma creşte, când numărul de angajaţi creşte, iar CEO-ul nu trebuie să îi mai ştie pe toţi angajaţii pe nume.

Aurel Neţin, general manager al Lenovo România, Bulgaria şi Republica Moldova

• Ne mai trebuie un an sau doi ca să ajungem la anul 2008. Ne aşteptăm la o creştere de 20% a pieţei de PC-uri. Dacă ne uităm la trimestrul trecut, numai România şi Serbia au avut creştere în regiune. Lenovo s-a descurcat binişor, dar mai avem mult în faţă în România.

• Piaţa este structurată astfel: aproximativ 50% este sectorul consumer, 30-35% IMM-uri şi restul companii mari. Noi am vândut jumătate produse de business şi restul consumer.

• Inovaţia este esenţială într-o industrie ca aceasta. Fără a inova nu poţi să rămâi pe o piaţă atât de competitivă. Numărul de patente ale Lenovo a crescut cu 25%, faţă de cele preluate de la IBM.

• Cum arată PC-ul viitorului? Consumatorii vor ca acesta să fie cât mai subţire, să aibă procesor puternic şi baterie care să îl ţină toată viaţa. Dar dacă acest calculator apare, noi nu am mai avea de lucru.

• Tehnologia se schimbă cu rapiditate. Produsele de business au o durată de viaţă de 12-18 luni, iar cele consumer de 3-6 luni.

• PC-urile nu vor dispărea, piaţa mondială este estimată să crească în 2013 şi 2014, iar tabletele nu vor înlocui calculatorul, va fi un calculator secundar, pentru sharing, dar şi pentru a consuma conţinut.

• Piaţa românească nu este încă matură, iar consumatorul este orientat pe cost, el nu este obişnuit să plătească pentru servicii. Este orientat către brand, dar nu sunt fideli şi schimbă brandul în funcţie de satisfacţie.

Tiberiu Moisă, director executiv clienţi corporativi şi IMM, Banca Transilvania

• Dacă vorbim de banking, tehnologia nu înlocuieşte încă hârtia. Bankingul este o industrie formalistică, are tendinţa să fie birocratică. Noi am încercat să reducem birocraţia, dar nu am reuşit, cu toate că tehnologia ajută.

• Trebuie să vii cu tehnologie în faţa clientului, dar pentru mulţi mersul la bancă este cea mai sigură metodă de a face o tranzacţie. Deşi avem echipamente de plătit facturi, unii oameni preferă să stea la coadă doar ca să aibă o ştampilă.

• Viitorul în bankingul comercial va aparţine celor care vor reuşi să găsească un echilibru între bankingul online şi cel tradiţional. Niciodată tehnologiile moderne nu vor reuşi să răspundă la toate problemele. Bănci virtuale vor fi în general băncile mici. Sunt lucruri pe care poţi să le faci online şi altele nu. O discuţie pentru un credit nu poţi să o faci online.

• Marea majoritate a oamenilor preferă cashul pentru că au salarii modeste şi nu este o sumă mare de bani cu care să spui că faci tranzacţii, vor să plătească facturile când vor ei, nu ca la scadenţă să le fie retraşi banii din cont, iar de multe ori oamenii trăiesc de la un salariu la altul. În zilele de salariu la BT este un fel de procesiune.

• Credem că telefonul mobil va înlocui cardul, nu neapărat în totalitate, dar va fi un nou canal suplimentar, destul de comod pentru cei care vor să facă plăţi. Marea majoritate a utilizatorilor de mobile banking îl folosesc pentru a vedea câţi bani le-au mai intrat în cont, nu ca să plătească.

Dan Vîrtopeanu, Mobile Marketer

• Piaţa de publicitate seamănă cu ceea ce se întâmplă în online, dar este mică comparativ cu regiunea. Piaţa de mobile marketing este de 6-7 milioane de euro. Grosul banilor se duc în campanii prin SMS-uri. Este o piaţă care a crescut exploziv.

• SMS-ul are avantajul că merge pe orice telefon, este mai uşor să ajungi la om prin SMS. Publicitarii s-au ferit să treacă de faza de SMS.

• În 3 ani nu se vor întâmpla multe, poate în 5 ani datorită economiei. Dacă economia se relansează, putem spera la o creştere a pieţei de publicitate în ansamblu, ceea ce înseamnă că va creşte şi sectorul de mobile marketing.

• Suferim la capitolul strategie naţională, politică fiscală coerentă, fără toate acestea nu văd investiţii majore în România. Acum antreprenorii preferă să se ducă în Bulgaria.

• Estimarea mea este că sunt 2-2,5 milioane de smartphone-uri în buzunarele românilor. Două treimi din utilizatori nu folosesc mai mult de 7 aplicaţii. Când faci o aplicaţie trebuie să te gândeşti dacă va fi folosită înainte să investeşti în ea. În topul aplicaţiilor românii preferă muzica, jocurile şi hărţile.

• Peste 5 ani piaţa de mobile marketing? Stăm mai slab decât în regiune, va depinde de politica operatorilor. La 20 de milioane de locuitori poţi să ai o piaţă de 100 de milioane de euro, nu mi se pare exagerat. În Turcia piaţa a explodat pentru că operatorii au adoptat această metodă.

Valentin Tomşa, director general al SAP România

• Având tentacule în toată economia, simţim tot ce se întâmplă. Barometrul nostru nu arată deloc bine. La începutul anului am zis că dacă vom avea creştere, va fi bine. Avem prognoză de 1,5% pentru anul acesta, dar şi ea se clatină. Trendul este unul clar descrescător, nu oricum, ci abrupt.

• Să vedeţi că anul 2012 va fi foarte dificil pentru economia românească. Nu prevăd creştere economică.

• Educaţia este decuplată în România de realităţile economice. Un angajat care iese din facultate nu are nimic de-a face cu ce ne trebuie nouă. Noi o luăm de la zero în educarea angajaţiilor. Generaţiile sunt din ce în ce mai slabe, dar şi în alte zone este la fel, în industrie, de exemplu. În toată lumea şcoala trebuie să servească businessul. Nu scoţi nişte oameni care sunt decuplaţi de ceea ce se cere. În şcoli se mai face încă Pascal.

• În ceea ce priveşte reacţia la criză, în Europa paradoxal sectorul public este obligat să reacţioneze mai rapid decât cel privat.

• SAP a avut anul trecut afaceri de 17,5 mil. euro. În cinci ani de zile e greu de estimat pentru că deja nu mai putem să facem previziuni cincinale, nici măcar anuale, dar suntem obligaţi să le facem pe acestea din urmă.