Locomotiva/ de Ion Stratan

Ea înaintează, fie înainte

Ea iubeşte deszăpezitorul de rouă

Şi urăşte cifra doi

Ea e făcută din armonia contrariilor

Şi luceşte ca dintele de metal

Spre faţa cariilor

Ea are jumătăţi antagonice

agonice şi antigonice,

ea schimbă mecanicii ca pe

bijuterii

În anul ăsta, două mii

Ea e centaur, e concordia discors

E roată

Ea e-n tracţiune săpată

Ea refuză revizii, moarte şi glorie

Duce trenul acesta remuşcător,

ca o lungă memorie

Din volumul Desfacerea, editura Eminescu, 1994