Zece întrebări cheie despre impactul deciziilor summit-ului asupra României. GALERIE FOTO

1. Decizia luată de liderii europeni este o veste bună pentru România?

Creşterea capacităţii fondului financiar de urgenţă la 1.000 de miliarde de euro este un pas înainte făcut de liderii europeni cu impact direct asupra încrederii investitorilor, spune Lucian Anghel, economist-şef al BCR.

"Impactul deciziei se va răsfrânge în mod direct asupra încrederii investitorilor. Încrederea este cel mai tranzacţionat instrument în acest moment. Dacă pieţele nu au încredere, te costă", explică el.

La rândul lui, Marius Olteanu, director executiv al societăţii de administrare SIRA, spune că jucătorii de pe bursele internaţionale dau semne de optimism ca urmare a semnalului de unitate politică la nivelul UE.

"Nu ştim însă nimic despre detaliile tehnice de implementare a deciziilor şi cu atât mai puţin dacă măsurile de salvare a Greciei vor funcţiona. Trebuie să vedem cum vor reacţiona agenţiile de rating la aceste decizii."

2. Ce înseamnă pentru băncile elene deciziile luate ieri de liderii europeni?

O parte dintre băncile greceşti vor fi naţionalizate de statul grec, conform declaraţiilor premierului elen George Papandreou.

Obligaţiunile greceşti vor fi reevaluate pe minus şi băncile care le deţin, mare parte elene, vor trece aceste pierderi în contabilitate. Ulterior pierderile ar putea fi transformate în credite subordonate sau convertite în acţiuni pentru ca băncile să se poată recapitaliza cu ajutorul pieţelor financiare.

"Cu siguranţă, băncile îşi vor asuma pierderi. Dacă vor putea, băncile se vor recapitaliza pe bază proprie, în caz contrar vor apela la ajutorul statelor şi abia apoi la fondul financiar de urgenţă de la UE (EFSF - n. red.)", spune Cătălina Molnar, senior economist la Royal Bank of Scotland.

Rămâne însă întrebarea: Până unde se va merge? Cât de mare va fi impactul?

3. Este de ajuns reducerea datoriei Greciei la 120% din PIB?

Măsurile luate de liderii europeni reprezintă calea de mijloc, iar decizia de a creşte dimensiunea fondului financiar de urgenţă (EFSF) are rolul de a da asigurări în pieţe că banii sunt suficienţi pentru a ţine pe linia de plutire zona euro şi implicit economia spaniolă şi cea italiană în cazul unor derapaje.

"Este un plus faţă de anunţurile făcute în august şi în septembrie. Nu ştiu dacă este exact la ce se aşteptau investitorii având în vedere că în pieţe se discuta despre un fond de 2.000 de miliarde de euro şi despre un haircut de 60%-70% din datoriile greceşti."

Mai mult, Florin Dolea directorul executiv al Pioneer Asset Management, subliniază că până acum nu este clar dacă minusul de 50% din datoriile elene va fi agreat de investitori.

"Acţiunile băncilor au crescut pe bursele străine, pentru că investitorii au luat deja în calcul faptul că băncile vor fi nevoite să suporte pierderi pe obligaţiunile greceşti şi că va trebui să facă rost de lichidităţi suplimentare pentru a se recapitaliza."

4. Ce impact au măsurile luate asupra finanţării de pe pieţele externe pentru România?

Acum este prea devreme pentru a trage concluzii în privinţa modului în care vor reacţiona investitorii la anunţul de majorare la 1.000 de miliarde de euro a fondurilor de urgenţă disponibile statelor din zona euro, însă investitorii dau pentru prima dată semnale pozitive care ar putea duce la scăderea costurilor la care se împrumută România, spun analiştii români. "Reacţiile sunt pozitive atât din zona asigurărilor, cât şi din pieţele financiare şi bancare. Câştigul este în încrederea investitorilor", spune Cătălina Molnar.

Fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu este de altă părere spunând că dobânzile la care se împrumută România ar putea creşte în continuare.

"Există semne ale îngheţului pe pieţele monetare şi financiare, iar dobânda ar putea creşte în continuare. De exemplu, România se confruntă cu costuri mari care privesc nu numai bugetele publice şi sectorul corporatist", crede Dăianu.

5. Ce impact au măsurile adoptate asupra construcţiei bugetului de stat al României de anul viitor?

Impactul măsurilor asupra construcţiei bugetului de stat este unul dintre puţinele elemente în privinţa căruia analiştii români au opinii diferite.

Dragoş Cabat, analist financiar şi partener în cadrul Efin.ro, spune că efectul direct asupra bugetului din 2012 va fi unul pozitiv.

"Pentru prima dată au fost luate nişte măsuri mai decise, mai clare şi dacă vor fi implementate", vor stabiliza pieţele financiare. Dacă pieţele financiare se vor calma, economiile majore ar putea să nu intre în recesiune şi să ne fie bine şi nouă, mai ales din punctul de vedere al exporturilor", spune el.

De cealaltă parte, Nicolaie Chideşciuc, economist-şef al ING Bank România, crede că între bugetul din 2012 al României şi deciziile liderilor europeni sunt puţine lucruri comune.

"Nu există o corelaţie directă între deciziile luate aseară şi bugetul României pentru anul viitor."

Înainte de summit preşedintele Traian Băsescu a anunţat că bugetul pentru 2012 trebuie să fie extrem de prudent ca urmare a situaţiei regionale şi pentru că finanţarea deficitului cu ajutorul "injecţiilor" din pieţele internaţionale este extrem de scumpă.

6. Cum va fi influenţată creşterea economică din România de măsurile luate ieri?

Măsurile adoptate de liderii europeni vor fi greu de pus în practică, iar impactul lor asupra creşterii economice la nivelul Uniunii Europene va fi negativ, spun analiştii.

"Vor scădea finanţările către sectorul privat ca urmare a recapitalizării băncilor, iar acest lucru se va traduce prin încetinirea creşterii economice în zona euro. Nu urmează o perioadă uşoară pentru economia zonei euro", explică Mihail Ion, preşedinte al Raiffeisen Asset Management.

La rândul lui, Nicolaie Chideşciuc a explicat că este posibil să vedem în continuare contracţie economică în zona euro, dar şi în România.

7. Ce se va întâmpla cu sucursalele băncilor care vor fi afectate de reducerea valorii obligaţiunilor de stat greceşti din portofoliu?

Băncile care deţin obligaţiuni emise de statul grec vor fi nevoite să accepte pierderile odată cu reducerea datoriilor elene cu 100 de miliarde de euro, acestea urmând să se restructureze prin vânzarea unor active, spune economistul Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

"Indicii se pot lua din ce s-a întâmplat cu băncile naţionalizate în Marea Britanie şi Statele Unite. O naţionalizare a unei bănci nu are un efect disruptiv pentru că interesul statului este să readucă acea bancă pe profit şi să o revândă. Nu pot rămâne băncile pentru totdeauna ale statului. Totuşi în acest context al preluării de către stat există posibilitatea ca unele bănci să se restructureze prin vânzări de active sau ieşirea de pe anumite pieţe."

De cealaltă parte, Cătălina Molnar, senior economist al RBS, crede că impactul asupra pieţei bancare din România va fi minim.

"Filialele din România nu vor fi afectate de naţionalizări, sunt bănci româneşti cu capital străin, singura diferenţă este că acest capital va deveni public sau parţial public. Totuşi, este greu de făcut vreo previziune în legătură cu schimbările la nivelul politicilor acestor bănci pe termen lung."

8. Ce efect au măsurile asupra adoptării monedei euro de către România?

Evenimentele recente din zona euro nu vor influenţa radical procesul de adoptare a monedei unice europene de către România având în vedere că în acest moment calendarul anunţat iniţial de autorităţi pare compromis.

"Nu se poate adopta euro în 2015 deoarece pentru aceasta ar fi trebuit anunţată intrarea în ERM II (meca­nis­mul european al ratelor de schimb) de la 1 ianuarie 2012. Dacă vom intra în 2013 în acest mecanism, vom adopta euro în 2016 şi aşa mai departe, dar trebuie anunţată din timp perioada efectivă în care se va face trecerea", explică Nicolae Chideşciuc, economist-şef al ING Bank.

Şi alţi analişti au declarat public în repetate rânduri că România va adopta cu siguranţă moneda euro după 2015. Şi alte ţări din Uniunea Europeană, precum Ungaria sau Polonia, au făcut anunţuri în privinţa amânării intrării în zona euro până la sfârşitul acestui deceniu.

9. Ce impact au măsurile asupra ţărilor din UE, dar care sunt în afara zonei euro?

În cazul în care deciziile luate ieri de liderii europeni vor stabiliza economiile din zona euro, de acest lucru va beneficia şi România.

"Deciziile transmit cu siguranţă un mesaj pozitiv pieţelor financiare, mesaj care, dacă va fi pus în practică, va contribui la relansarea economiei, dar beneficiile nu vor fi observate imediat, ci pe termen lung. În orice caz, de relansarea economică a statelor dezvoltate vor beneficia toate ţările din UE, inclusiv România", crede Dumitru Miron, profesor de economie mondială în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

10. Ce măsuri trebuie să ia România în 2012 ca urmare a acestui summit?

Misiunea autorităţilor pentru anul următor este aceea de a ţine sub control deficitul bugetar.

"În urma summit-ului vom ajunge mult mai rapid la o integrare europeană. Cu siguranţă, în acest caz o reducere a deficitului fiscal va fi dorită de guvernul român şi ar putea fi impusă", spune Dragoş Cabat.

Adoptarea de politici economice restrictive de către autorităţi va fi complicată având în vedere că 2012 este an electoral, însă România va fi nevoită să îşi adapteze politicile în funcţie de situaţia din Occident. "România trebuie să ţină seama de corelaţiile macroeconomice şi să dea dovadă de înţelepciune, prudenţă şi inteligenţă în gestionarea finanţelor publice", spune Dumitru Miron, profesor de economie la ASE Bucureşti.